Moldova, bați pasul pe loc !

Cu regret dar așa stau lucrurile. Și o să încerc să va explic de ce. În primul rând în acești douăzeci de ani de independență, la nivel de țară avem aceeași mentalitate. Nu știm ce să facem încă cu această haină prea mare pentru noi, care este democrația. Am ajuns timpuri când cei care își spun democrați iau decizii mai stranii decât comuniștii. Da, democrația a fost un pic dezamorsată începând de acum doi ani în urmă, dar uite că deciziile pe care le i-au actuala clasa politică fac ca țara noastră să bată pasul pe loc. Altfel nu îmi explic cum sondajele de opinii arată o creștere a popularității comunistului numărul unu din Moldova, Vladimir Voronin? Cum poate un bătrân de 70 de ani, cu o reputație cel puțin dubioasă să emane încredere populației? Simplu, guvernarea actuală face tot posibilul ca să îi aducă la putere pe comuniști.  Cum? Certuri interminabile, decizii contrversate, și lupte după culise care scot la iveală caracterul sau mai bine zis lipsa de carcter a unor lideri actuali ai acesti Alianțe. O spun cu durere în inimă, pentru că am susținut și susțin Alianța, dar mai bine să spui un adevăr dur decât o minciună dulce. Sau cum spune înțeleptul Solomon în cartea Proverbe că “rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui , dar săruturile unui vrăjmaș sunt mincinoase” (Proverbe 27:6).

Prin urmare mai bine să spune lucrurile pe nume, și poate se vor trezi, deși cred că sunt conștienți cei de la guvernare că populația este nemulțumită de felul cum este guvernată țara. Și aici nu mă refer doar la Alianță, ci și la acei care ar trebuie să fie opoziția constructivă, căci dacă s-a ajuns aici, este și vina lor.

Dar cuvintele de dragoste și patriotice ale politicienilor sau foștilor politicieni nu le mai cred. Poate până atunci când voi vedea decizii înțelepte bazate pe interesul major al popualției. Sper ca această stare de nemulțumire să îi aducă cu picioarele pe pământ căci comuniștii sunt ca un leu care dă târcoale. De fapt chiar Voronin a recunoscut-o că dacă revin la putere vor umple pușcăriile cu actuala guvernare. Deci, poate se trezesc din euforia puterii  și se apucă de lucru. Măcar în ceasul al doisprezecelea.

Ce au adus cei doi ani de guvernare democrată

 Premierul Vlad Filat a venit la raport și a făcut bilanțul celor doi ani de guvernare. Dacă au fost buni sau răi acești ani, cred că măria sa alegătorii sunt cei mai îndrept să spună acest lucru. Nici un sondaj, nici un raport nu poate prevala față de ceea ce spun oamenii din satele și raioanele țării noastre. De fapt, chiar premierul a recunoscut că că mai sunt încă multe restanțe. Și îi dau dreptate, sunt încă foarte multe de făcut. Dar nu înțeleg de ce dacă sunt atâtea reușite, de ce  sondajele arată o așa mare neâncredere față de ei, cei de la guvernare. Dar hai să le luăm pe rând.

Avem pentru prima dată un așa guvern pestriț și multicolor. Multe partide, și totodată diverse. Fiecare membru al guvernului dintr-o parte au demonstrat că de cele mai multe ori a slujit partidului și nu guvernului în întregime. Acest lucru l-am simțit din plin. Certuri interminabile, amenințări cu demisii, și nesupunere. Nu degeaba spunea o dată Abraham Lincoln că o casă în care familia este dezbinată nu rezistă. Și guvernarea de multe ori a arătat opiniei publice că nu mai este o familie unită, așa cum a dorit ca noi să înțelegem.  Deși au venit cu ideia că vor aduce schimbarea până la capăt atât de mult așteptată de fiecare din noi, foarte repede liderii Alianței au pierdut undeva pe drum doința de a produce schimabrea. Ba mai mult,  încă persistă ideia revenirii comuniștilor la putere, iar dacă aceștia o vor face, nici nu doresc să mă gândesc ce se va întâmpla cu mulți din liderii actualei guvernări. Sau poate frica de a juca tare și corect cu actuala opoziției îi face mielușei pe guvernați în raport cu colegii lor din opoziție.

Un alt lucru menționat de premierul Filat a fost ineficiența Ministerului Justiției, care în opinia primului ministru acest minister are nevoi de reforme urgente. Și eu sunt de acord. Pentru că anume acest minister pare a fi o latură sesnsibilă a guvernării Filat 2. Legile  pe care le propune ministerul dat, stârnesc multe, foarte multe controverse, și aprind spiritele în societate. Gândiți-vă numai la legea nedescriminării, pe care  tânărul ministru Oleg Efrim, încearcă să ne convingă că e cea mai bună pentru a ieși din sărăcie și a merge cu pași rapizi în Uniunea Europeană. Sau înregistrarea unul cultului islamic, care după cum știm, nu este cel mai tolerant cult, ba dimpotrivă, conform cărții lor, îndeamnă musulmanii la ură față de necredincioși. Personal cred că o mare parte din nereușitele guvernului se datorează și faptului că au jonglat cu lucrurile sfinte. Nu potți niciodată să slujești la doi stăpâni, o spune Biblia, iar cei care au încercat să fie și cu Dumnezeu și cu Mamona (dumnezeul banilor), sfârșitul nu a fost cel mai fericit.  Un alt lucru care umbresc intențiile bune ale guvernării sunt tocmai fenomenul îngrădirii dreptului la exprimare. Avem precedente când grupuri sociale au început a închide gura celor care afirmă, culmea, potrivit Scripturii că un păcat este… păcat.  Nu prea le face cinste actualei guvernări aceste acțiuni

Totuși, guvernarea a avut și rezulate bune.  Puține dar a avut, și trebuie să le spunem pe nume. Faptul că a câștigat în timp foarte scurt încrederea aprtenerilor internaționali, faptul că Moldova nu mai este unica țară europeană cu un guvern comunist, și faptul că avem o creștere economică foarte mică, se datorează activității guvernului.  Apoi televiziunea publică, a început a deveni publică, unde nu  ne este prezentată viața așa cum o dorește doar un singur partid, se datorează tuturor partidelor constituante ale alianței de guvernământ. Eu cred că se poate e făcut multe lucruri, doar când vor avea încredere unii în alții. Iar faptul că au decis să meargă în continuare până la referendum împreună, mă face să nădăjduiesc că vom avea parte de reforme bune care vor lucra în folosul oamenilor și noi vom duce un trai pașnic.

Dar pentru aceasta mai este nevoie de câteva lucruri importante. Și anume să îl iubească pe Dumnezeu cu toată puterea lor, și pe aproapele lor ca pe ei însăși. Dacă vom face o privire de ansamblu pare un scenariu ireal. Dar nimeni nu mă încurcă să visez că voi trăi această zi.

Fructul care are doar 74 de calorii!

Dacă dorești să mănînci sănătos, și să nu acumulezi kilograme  în plus, îți recomand fructul Kaki Sharon, care este foarte dulce și gustos.

Dacă aveţi poftă de un desert sănătos, puteţi să încercaţi aceste fructe. Se numesc kaki sharon, provin din Asia, seamănă cu roşiile şi sunt foarte dulci şi aromate. Nu costă scump, eu le cumpăr toată iarna,(dar două fructe de persoană sunt suficiente pe zi) şi le mănânc cu tot cu coajă. Alegeţi- le pe cele care sunt un pic moi şi portocalii, pentru că sunt mai dulci. Aceste fructe conţin 74 de calorii la 100 de grame, fiind bogate în vitaminele C, E, calciu şi zinc”.

Mănîncă multe vitamine pe timp de iarnă, ca să îți menții o imunitate ridicată.

Fii sănătos!

Au năvălit vandalii în Chișinău!!

Trist dar adevărat. Au năvălit vandalii în capitala țării. Și nu într-un colț  neânsemnat al orașului Chișinău, ci chiar în inima capitale Vă propun să citi și să priviți aceste imagini, care trebuie să ne alerteze întreaga societate. 

Chiulangii cu imunitate

A fost titlul unei știri în care erau arătați cu degetul deputați, sau aleșii poporului , sau oamenii de la care așteptăm o schimbare în țară, dar care lipsesc de la ședințele organului legislativ. Evident, nu toți deputații se încadrează în categoria chiulangiilor și cred că ei chiar sincer doresc o schimbare. Avem deputați care  sunt membri ai unor comisii și sunt nevoiți să ne reprezinte la diferite ședințe de peste hotarele țării. Însă întrebarea apare atunci când cei pe care populația de la țară, caci ea este de obicei cea mai activă de fiecare dată la alegeri,  rămâne indignată și prostită de aleșii poporului. Și se întâmplă pentru că aceștia slujesc nu omului ci stăpânului, or la alegeri nu strigă ei că stăpânul lor e alegătorul, dar imediat cum unii se văd cu imunitatea parlamentară, cu toate facilitățile unui ales local, uită cu desăvârșire cine l-a ales. Tragic este că încrederea alegătorilor este manipulată. Poate de aceea se tem toate partidele parlamentare de alegerile repetate. Cunosc foarte mulți oameni care nu ar merge nici în ruptul capului la alegeri, doar petru că atât ai opoziția cât și guvernarea au dat dovadă de neâncredere, slăbiciuni și foartă multă ceartă. Și își permit să nu vină la ședințele parlamentului, ședințe unde trebuie și sunt obligați să asigure cetățenilor acestei țări siguranța și legi cât mai bune pentru binele acestei mici țări. Probabil te întrebi și tu stimate alegător, ca și mine,  ce putem face ca să nu mai admitem astfel de situații, când îl trimitem pe un deputat să lucreze pentru bunăstarea noastră, iar el neglijează total atribuțiile de serviciu. Cum înțelegeți de exemplu atitudinea deputatului comunist Mark Tkaciuc care zice că lipsa dânsului  de la ședințele parlamentului este compensată de colegii săi de fracțiune. Este  o lipsă de repspect față de acest popor atitudinea unor aleși locali. O vină o are și regulamentul  Parlamentuui care nu prevede pedepse pentru deputații care absentează nemotivate de la ședințe. Și unica pedeapsă este că aleșii țării vor fi lipsiți de o simplă diurnă de 50 de lei care li se cuvine pentru fiecare ședință. Evident pentru ei acești bani nu înseamnă nimic, dar pentru bunicile noastre de la țară înseamnă foarte mult, dacă nu cred, să plece la oficiile poștale din sate să vadă cum stau bătrânii  în rând pentru cei 22 de lei dați  ca și îndemnizații. Și bătrânii nu chiulesc, bătrânii sunt foarte responsabili pe când cei pe care tot ei i-au ales refuză să muncească.

Am participat și la câteva ședințe ale consiliului local al unei comune, și când am văzut cu câtă responsabilitate se atârnă aleșii locali față de problemele din comunele lor, m-am gândit că ei ar trebuie să ia locul în parlament unora ca Mark Tkaciuk și alți deputați care boicotează ședințele parlamentului. Și cei mai mulți din aleșii locali ai satelor și comunelor din țara noastră își câștigă cu foarte mult greu pâinea de zi cu zi, pe când cei din Parlament au salarii decente.

Personal aș milita pentru ca deputații să renunțe la imunitate și să își îndrepte toate eforturile spre a lucra constructiv pentru a aduce cei peste un  milion de moldoveni acasă, să se reabiliteze în  fața alegătorilor. În caz contrar, mă tem că  mulți din actualii deputați vor intra în istorie ca niște oameni care au văzut în organul legislativ doar o rampă de lansare în afaceri sau s-au limitat la salariile achitate regulat dar fără a produce o schimbare în țara lor.  De fapt și Biblia, spune că  vorba multă doar înmulțește deșărtăciunea. Și cu regret, aceste vremuri doar confirmă această realitate tristă. Dar până atunci a mai rămas puțin să vedem dacă vom avea sau nu președinte. Poate președintele va lupta împotriva chiulangiilor și va face ca imuni să se simte în țara lor cetățeanul onest, harnic și credincios lui Dumnezeu și țării sale.

Moldova are nevoie de apologeți

Urmărind situația socială, politică, religioasă din republica Moldova, îmi dau seama că țara noastră duce lipsă acută de apologeți, oameni care să stea tare pentru  cauza creștinismului. Moldova riscă să ajungă ceea ce a fost, adică o țară în care Dumnezeu nu mai are nici o  valoare. Sau dacă are vre-o valoare este folosită, doar de formă, și acest formalism religios a pus stăpânire pe toata țara. Nu e greu de observat cum vârful politicii moldovenești doar la evenimente religioase  majore se dau în vânt că ar fi mari creștini. Evident nu pot judeca gândurile ascunse ale inimii, însă pot judecat după faptele celor care la sărbători își zic creștini, dar în cele mai multe zile batjocoresc numele lui Dumnezeu. Un exemplu elecovent este și ministrul culturii care în loc să promoveze cultura, să trăiască conform slujirii sale, a dat de rușine întreaga cultură din țară. Sau dacă vă mai aduceți aminte de lupta pentru focul haric de la Ierusalim și ce amploare politică a luat acest eveniment?  Dar să nu mergem așa departe și uitati-vă ce amploare ia beția în timpul sărbătorilor, culmea, tocmai religioase?  Trist și jalnic este să privește cum Moldova se îndreaptă spre o anarhie a păcatului și a lipsei de bun simț. Personal văd soluția în apariția unor apologeți care să stea tari pentru  cauza promovării frumuseții creștinismului, și nevoii ca oamenii să înțeleagă că a trăi așa cum o cere Isus Hristos nu înseamnă decât să îți iubești aproapele tău ca pe tine însuți și pe Dumnezeu cu toată inima și cugetul tău. Mai mult, acești apologeți să nu se lase intimidați de oamenii cu gura mare, care strigă prin toate mijloacele de informare împotriva credinței. Dar, uite că din păcate, presa tocmai astfel de oameni promovează, iar cei care trăiesc frumos înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor sunt lăsați în umbră și batjocoriți.  Dacă îl iubești pe Dumnezeu și îți pasă de valorile creștinismului poți fi și tu un apologet, un om care te lupți pentru o cauză nobilă. Ce mult mi-aș dori să văd  o trezire spirituală în țara noastră, și un rol mare pot să îl aibă apologeții. Însă, nu îmi doresc  promovarea unei religii anume, ci promovarea învțățăturii Sfintelor Scripturi.

De ce reacționăm în loc să acționăm?

Au trecut câteva zile după tragicul eveniment de la Vadul lui Vodă, când un pacificator, a ucis un tânăr, dar presa nu încetinește de a scoate noi și noi detalii despre tragicul eveniment. Toată conducerea de vârf a țării parcă a încercat să facă ceva, de fapt a reacționat la  acest caz. Așa suntem  ca și națiune că de cele mai multe ori reacționăm în loc să acționăm la timpul potrivit, astfel ca să nu se ajungă până  unde s-a ajuns. De ce am tolerat atât de mult batjocura Rusiei la adresa noastră ca și națiune. Orice faptă a acestei țări în țara noastră, a fost foarte moale comentată, ca nu cumva să ne jignim prietenul nostru de veacuri. Oare nu acest prieten  așa zis mai mare ne-a falsificat identitatea, istoria, neamul. Acum în blândețea noastră nici nu încercăm să îi spunem adevărului pe nume.  Oare de ce ne complacem în ipocrizie? Da, sunt de acord nu este bine să reacționăm dur, și să luăm decizii pripite, dar oricum, nu putem lăsa nepedepsit un asemenea caz. Sunt și eu părinte, și nu aș dori ca să îmi pierd fiul împușcat de un așa zis pacificator. Și de aceea poate judec din perspectiva unui părinte.  Sunt revoltat de minciunile unui ambasador care cu o nesimțire fără nici o logică,  aruncă cu insinuări la adresa tuturor luând parte criminalului. Poate e timpul să spunem lucrurilor pe nume. Poate se vor trezi și politicienii noștri  ca să înțeleagă că trebuie să acționăm ca apoi să nu reacționăm fără nici un rezultat. Este regretabil, și nimeni nu poate justifica moartea unui om, dar această moarte a unui tânăr va sta și pe spatele actualei guvernări, dar nici precendenta nu va fi străină de această moarte. Și  doar pentru motivul că nu au întreprins nimic ca acest conflict să se finiseze o dată. Pentru că  am oscilat mereu în relațiile cu Tiraspolul și Moscova, pentru că nu am acut verticalitatea de a sta tare ca și țară, pentru că mereu am lăsat de la noi doar ca să nu supărăm Moscova. Și de fiecare dată când vom urma asemenea tactici, de fiecare dată diferiți kuzmini își  vor bate joc de noi  chiar în propria casă.

Un An Nou Fericit!!!

Moldova tu meriți mai mult

Acum când suntem la răscrucea dintre ani, m-am gândit care au fost realiările țării mele în acest an. Sigur, că după ce a plecat comuniștii de la guvernare, toată lumea a crezut că această palmă de pământ va lua un nou curs diferit de cel al perioadei comuniste. Cu regret guvernarea actuală a oferit prea puține motive de satisfacție societății. Pentru că de cele mai multe ori s-au jucat. Și au recunoscu-o chiar ei. Ba au apărut păpușari care au stat în calea reformelor, ba s-au jucat de alegerea președintelui, într-un mod în care nu face cinste unei democrații. Au mers în anul 2011 până acolo încât au fost gata să adopte legi care ar fi distrus instituția familiei. Poate sună prea dur, dar personal nu văd cum o lege a nedescriminării poate întări instituția familiei e o lege care protejează o categorie de oameni în detrimentul întregii societăți. Nu vreau să spun că nu au fost realizări, dar atunci când jocurile și intrigile politice au predominat excesiv de mult, atunci cad în umbră orice realizare, oricare ar fi ea. Din discuții am încercat să mai aflu și eu de la unii care au fost realizările lor în 2011, și am rămas uimit să aflu că ele nu au nici o legătura cu țara care atât de mult o iubesc, sau de fapt au, numă că nu în cea mai bună lumină. Unii s-au bucurat că au putut găsi un loc de muncă, și eu m-am bucurat pentru ei, numai că nu în Moldova, ci undeva în Italia, părăsind țara, familia , rudele și prietenii doar ca să scape, zice el sărăcie. Un alt intervievat de al meu, venit acasă de sărbători a spus că nu mai crede în ce pe care i-a votat. Și dezamagirea i-a fost atât de mare încât aceștia sunt demcrații. Cu toții ne place să spunem că tinerii sunt viitorul țării, dar lucrurile pe care le aud zilnic de la unii tineri, mă face să cred că ei sunt viitorul numai nu al țării noastre, atât de mare le este dorința de a fugi de aici. Vă spun că mă doare să văd acest pesimism în mulți dintre concetățenii mei, dar tot ce pot să le ofer este exemplu și motivația mea de a rămâne aici, și de a lucra așa cum pentru a schimba lucrurile în bine aici, la noi acasă. Personal îmi doresc ca țara mea să aibă oameni onești în toate structurile de stat, nu oameni care să fie manipulați și la rândul lor să manipuleze societatea așa cum vedem adesea ori. M-am implicat și eu în anul care trece în procesul administrativ al comunei mele natale tocmai pentru a demonstra că se poate de lucrat pentru cei din jurul meu și pentru că sunt interesat să trăiesc și pentru alți oameni. Și cred cu tărie că atunci când îți faci cinstit munca în fața lui Dumnezeu și în fața oamenilor, poți aduce schimbarea. Și Moldova duce lipsă acută, nu de resurese financiare, nu de resurse agro-alimentare, dar duce lipsă de oameni credibili, ale căror fapte să meargă strâns cu faptele lor și ale căror cuvinte să aibă puterea de a ridica această națiune. Cred că aici trebuie să lucreze în anul care vine clasa politică indiferent dacă va fi ales sau nu șeful statului. Pentru că această luptă de sus, a eclipsat multitudinea de nevoi morale și educaționale cu care se confruntă țara mea. Dar țara mea merită mai mult. Mai multă educație,mai multă curățenie căci în caz contrar, nu vreau să cred, dar vor apărea curente anarhice și dictatoriale. Sună dur, dar într-o societate unde nimic nu este clar, unde domină neânțelegerea și goana după averi ca în vestul sălbatic, foarte usșor pot apărea curente radicale. Oare nu ama vut deja un precedent acum doi ani, în persoana unui candidat electoral când a manipulat societatea cu religia? Sau cum homosexualii reușesc să închidă gura celor care au o altă opinie decât a lor prin judecată. Deci, premise avem, de aceea dragă Moldovă, nu permite că aceste predicții să se întâmple și în anul care vine.

Nu mai dorim ca în fața televizoarelor să mai avem parte de certuri între principalii oameni ai țării? A se certa pot toți, dar uite a ierta și încă în fața micilor ecrane, nu prea am văzut că o face cineva. Nu am văzut ca cineva să își recunoască greșelile sau să și le asume. Poate o vor face în anul 2012, pentru ca e frumos a recunoaște ceea ce nu ai putut face, fără a da vina pe cineva.

 Dar în pofida tuturor lucrurilor, anul 2011, a fost și un an frumos pentru tine Moldovă. Dumnezeu te-a protejat de multe din calamitățile naturale și războaie. Același Dumnezeu ne-a oferit liberatatea de a gândi și a alege în cine să credem. Mă mai mucură faptul că încă putem ca și țară să avem libertatea religioasă și dreptul de a ne aduna ca și creștini liberi fără ca să ni se interzică acest lucru.

Moldova tu meriți mai mult, și fie ca Dumnezeu să te ocrotească și în anul care vine cu multă înțelepciune și frică. Frică de Dumnezeu, La mulți Moldova!!

De Crăciun din nou fără Isus

Suntem în febra sărbătorilor de iarnă. Toată lumea este sau dă impresia că este fericită, mai ales că obișnuiesc în aceste zile de iarnă și de sărbători să se felicite cu noul an sau cu sărbătoarea Crăciunului. Numai că din păcate acest Crăciun care în realitate semnifică altceva se pare că își pierde din valoare și din importanța are ar trebuie să o aibă. Unii au celebrat pe stil nou nașterea Mântuitorului, alții o vor face pe stil vechi, lucru care prea puțin contează dacă e să ne gândim că lumea acordă o atenție tot mai infimă valorii întruchipării Mântuitorului. Îi datorăm Mântuitorului această sărbătoare, dar nu înțeleg de ce noi oamenii doar ne folosim de ea? De ce dintr-un eveniment care a schimbat istoria omenirii tot mai puțini oameni își aduc aminte? Dacă nu vă vine a crede întrebați-vă vecinii și rudele cine este cu adevărat Isus Hristos, și de ce a trebuit să se întruchipeze? Și de ce noi totuși sărbătorim acest eveniment?

Veți afla cu stupoare că, cunoștințile sunt foarte limitate, atunci cu ce ocazie mai sărbătorim și ne folosim de numele lui Isus. Așa am transformat noi oamenii o sărbătoare sfântă într-un prilej de desfrâu. Poate sună prea dur, dar nu înțeleg cum de aceste sărbători cresc vânzările la băuturi alcoolice care cresc cu peste 15 la sută sau la țigări. Oamenii nu mai percep sărbătorile fără băuturi spirtoase .Nu mai vorbesc de faptul că discotecile sau alte centre de agrement blasfemează în mod incoștient sfânta sărbătoare. Are dreptate istoria, nu suntem încă o națiune creștină deși pretindem acest lucru. Suntem din păcate, după nivelul de a percepe această sărbătoare în primele secole ale istoriei. Pentru că doar atunci popoarele barbare o dată intrând în Imperiul Roman sărbătoreau sărbătoarea Crăciunului într-un mod similar celui de azi. Adică fără a acorda nici o importanță persoanei Domnului Isus. Prin urmare, pretinzându-ne creștini, adică urmași ai Mântuitorului, ca și națiune, nu mai suntem interesați de Cel ce a murit pentru păcatele întregii lumi.
De ziua de naștere a Domnului Isus, domină de obicei haosul. Atunci ne punem întrebarea dacă evoluează cumva creștinismul în țara noastră, sau se află într-un regres continu. Îmi doresc cu adevărat Isus să fie motivul Craciunului și tot Isus să fie motivul oricărei sărbători creștine. Doar atunci vom putea fi binecuvântați ca și națiune.

Crăciun Fericit alături de cei dragi!!!

Diferența dintre Cehia și Coreea de Nord. Lacrimile democrației și lacrimile tiraniei.

Pe lângă faptul că sunt țări total deferite din toate punctele de vedere, un eveniment comun s-a petrecut în ambele țări. Ambele state și-au pierdut șefii de stat, chiar dacă națiunea cehă s-a despărțit de fostul președinte Vaclav Havel, iar Coreea de Nord de președintele dictator Kim  Jong-il.  Ambele țări au plâns. Spre deosebire de poporul nord coreian, care, din păcate au plâns la comandă, și fiind zombificați de dictatura comunistă impusă de tatăl lui Kim Jong-il, poporul ceh au plâns cu recunoștința față de cel ce a luptat  tocmai împotriva comunismului, și ca poporul ceh și slovac să aibă acea libertate de care se bucură în prezent.  Vaclav Havel a devenit un simbol al revoluției de catifea, acea revoluție care a contribuit la sfârșitul doctrinei comuniste în centrul Europei. Ba, chiar a trebuit să facă ani grei de pușcărie pentru că a luptat ca poporul său  să poată gusta aerul libertății. În anii grei de închisoare, eroul Cehiei s-a îmbolnăvit de cancer, boală care peste ani, i-a cauzat decesul. Dar s-a meritat efortul și jertfa pe care a făcut-o acest om. Liderii politici din întreaga lume l-au catalogat drept  un politician care a reușit să își păstreze integritatea, și un om care nu și-a pierdut simțul din cauza prestigiului uriaș pe care l-a căpătat pe bună dreptate. A fost un om căruia i-a fost frică şi a mărturisit-o. A fost un om care a trecut prin crize de panică şi de nesiguranţă, pe care le-a învins întotdeauna nu în numele unui eroism formal, ci în numele exact al normalităţii. Un om care a înţeles să rămână el însuşi, dincolo de toate tulburările interioare prin care a trebuit sa treacă. Fostul președinte ceh a fost și este un  erou adevărat care și-a asumat din plin  drama, teama şi riscul de a  aduce o schimbare în țara sa. Schimbarea a venit, iar Cehia este în prezent una din cele mai respectate țări din lume, și cu un nivel ridicat al democrației. Unii președinți de state au afirmat că într-o lume în care lipsa de moralitate este o normă, Vaclav Havel, a fost unul din puținii care a militat pentru moralitate în politică, poate acesta a fost motivul pentru care două țări l-au iubit în aceeași măsură, este vorba de Cehia și Slovacia, țări care au avut același destin până în anul 1989. “Una din cele mai mari conștiințe ale timpului nostru” cum l-a numit pe Havel, președintele României, a luptat cu ideile totalitariste pe tot parcursul vieții lui.Vaclav Havel a fost privit cu admiraţie şi speranţă de toţi cei care, în Europa Centrală şi de Est, îşi doreau căderea regimului comunist. Capacitatea sa politică de a exprima caracterul inalienabil al drepturilor omului şi aspiraţia cetăţenilor spre o societate democratică, realizând o tranziţie fără violenţă, l-a făcut să devină un simbol al raţiunii care poate înfrânge teroarea şi al curajului care ştie să depăşească teama. Cehia poate să fie mândră că a avut un președinte de la care au avut ce învăța. Întreaga clasă politică mondială au avut ce învăța de la cel ce a fost Vaclav Havel. Oare de ce de un asemnea tribut nu s-a putut bucura și președintele Coreei de Nord?

Tocmai pentru că această țară a devenit o dictatură absolută de tip comunist. O dictatură instaurată de regimul Kim-Jong-il, în care omul nu mai are nici o valoare și este privit ca un obiect docil. Și Coreea de Nord a plâns zilele acestea, însă a fost mai degrabă  un plâns forțat unde lipsea cu desăvârșirea latura emoțională și afectivă pentru cineva drag pe care l-ai pierdut. Tocmai pentru că liderii nord coreeni și-au bătut joc de oamenii din propria-i țară.  Nu poate o țară unde idiologia de bază este marxismul, sau, să nu ne ascundem după deget, satanismul să prospere și oamenii să fie fericiți. Ceea ce am văzut cu toți pe micile ecrane era un fanatism ieșit din comun. Occidentul a calificat Coreea de Nord drept țara cu cea mai pură formă de totalitarism  pe care mintea umană a putut să o inventeze. Statul este caracterizat de un cult al personalității cvasireligios, o politică oficială de o xenofobie feroce, și prezența unui sistem de lagăre de concentrare. Există raporturi credibile despre experimente chimice făcute pe prizonieri politici. Nu e de mirare de ce oamenii trăiesc cu frica zilei de mâine și nu știu că cea mai mare libertate pe care pot să o aibă este cea pe care nu ți-o dă un lider tiran și doar Dumnezeu.  Chiar dacă Kim-Jong-il a murit, aceasta nu este  garanție că lucrurile se vor schimba în Coreea de Nord, deși atât de mult ne dorim acest lucru. Pentru că, din păcate, urmașul său, tocmai a declarat că va continua politica tatălui său.

 

În concluzie putem doar să spunem că  este în puterea oricărui om să aducă o schimbare în țara în care trăiește. Atât președintele Cehiei cât și cel al Coreei de Nord au adus schimbări în țările lor. Numai că o țară este prosperă, oamenii au liberatea de a se închina  lui Dumnezeu, iar într-un alt sat, oamenii trăiesc în frică, întuneric (la propriu și la figurat).  Poate omenirea ar trebuie să privească la aceste două exemple și să se întrebe simplu și direct. Înotro? Ce alegem?

 

Au votat doar 62. Concluzii

În sfârșit au votat. Alegerile sunt valide. Numai că dintr-un proces democrat și dintr-o normă constituțională, deputații au făcut un adevărat spectacol. Oare nu spune constituția că că votul este secret? Oare de ce unii deputați au în mod demonstrativ au arătat  lumii întregi pentru cine votează. Prin asemenea procedeu se instaurează un precedent periculos, și anume, de a prezenta pentru cine sau împotriva cui ai votat. De mult se vorbește că politica autohtonă este una la nivel de amatori,  lucru confirmat și de procedura de vot din această zi. Îmi doresc și eu foarte mult să avem un președinte al tuturor moldovenilor, dar se pare ca această dorință este una de perspectivă. Dar modul în care acționează Alianța de guvernământ tocmai împotriva lor se întoarce. Din păcate. Doamne scoate o nouă clasă politică, care să nu se mai gândească la culoarea partidului din care face parte dar care să reprezinte țara cu mândrie, frică și demnitate. Oare vom putea spune vre-o dată că în politică noastră este loc și pentru asemenea cuvinte?  Mă doare că suntem în topul celor mai rușinoase clasamente din întreaga lume, acum cu certitudine că nu vom avea președinte nici în acest an. Dar mai știi, poate ce seamănă unii actori politici aceea și seamăna? Au semănat neâncredere, minciună, vorbe goale, acum  culeg roadele acțiunilor sau inacțiunilor dânșilor. Prin urmare drag cititor, nu ne rămâne să mai constatăm cu tristețe un lucru, pra mari sunt interesele de tot soiul pentru a avea o cultură și voință politică credibilă.

 

La Mulți Ani, Dănuțu!

Dumnezeu te-a binecuvântat în acești 2 ani de viață cu multă sănătate și cu o creștere ușoară, pentru care Îi mulțumim foarte mult. Ne rugăm ca și părinți, Dumnezeu să ne dea multă înțelepciune și în continuare în educarea ta și să zidim în tine un caracter frumos în să fie reflectat caracterul Domnului Isus. Te iubim mult! La mulți anișori, Scumpetea noastră!!!!

Fructe și legume care feresc bebelușul de răceală!

În sezonul rece, crește riscul răcelilor la care copiii mici sunt predispuși. Ei pot fi protejați dacă li se asigură, odată cu anotimpul rece, o alimentație bogată în fructe și legume, generatoare de vitamina C, care este un aliat puternic pentru întărirea sistemului imunitar.

De ce are nevoie de vitamina C?
Vitamina C fortifică sistemul imunitar, întărește rezistența organismului la bolile infecțioase, răceala și gripa, și activează numeroase enzime, fiindcă au rol important în respirația celulară. Accelerează procesul de vindecare a rănilor, ajutând la refacerea țesutului conjunctiv, și are rol în dezvoltarea oaselor, dinților, colagenului și cartilajelor.
Mai mult, vitamina C ajută la absorbția fierului și, împreună cu acidul folic și cu vitamina B12, stimulează formarea de globule roșii. Doza zilnică recomandată pentru un copil cu vârsta de 0-1 an este de 35 mg, iar pentru un copil cu vârsta între 1-12 ani, doza este de 40 mg/ zi. Iar mămica care alăptează, are nevoie de 170 mg/ zi.
Vitamina C se distruge ușor prin preparare sau gătit, dar poți să o păstrezi în alimentația copilului tău astfel:

• dă-i copilului să mănânce fructe și legume crude, proaspete, sub formă de piure;
• taie legumele chiar înainte de a le găti;
• prepară alimentele bogate în vitamina C în cît mai puțină apă.

Portocale, Mandarine și Clemantine
Sunt bogate în vitaminele C, A, caroten, săruri minerale și acizi. Au rol antioxidant, fiind recomandate în creștere și anemie. Sunt remineralizante, anti-infecțioase, digestive, diuretice și laxative. Conțin 50 mg de vitamina C.
Retine! Sucul trebuie consumat imediat după stoarcere, deoarece vitamina C se pierde în cîteva minute.

Morcovi
Sunt printre primele alimente solide pe care le mănâncă un bebeluș. Sunt ușor de digerat și bogați în elemente nutritive, precum vitaminele, A, C si calciu.
-100 g morcovi conțin 9 mg de vitamina C

Mere
Consumate ca atare sau ca suc, conțin zaharoză, celuloză, pectină, săruri minerale, vitaminele B1, PP, A și C. Sunt eficiente în anemie și demineralizare. Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate pentru toate vârstele și, combinat cu alte sucuri mai puțin plăcute la gust, le dă o aromă deosebită.
-100 g mere conțin 6 mg de vitamina C

Mango
Face parte din categoria alimentelor portocalii care conțin betacaroten și oferă organismului necesarul de vitamine C si A. Fructul de mango aduce beneficii ochilor și oaselor, menține sistemul imunitar sănătos și funcționează și ca antioxidant.
-100 g conțin 20 mg de vitamina C

Spanac
Celebru pentru fierul pe care îl conține și puterea de a preveni anemia, spanacul este foarte bogat în vitaminele A, B9 și C, vitamina K, magneziu și calciu.
-100 g spanac conțin 30 mg de vitamina C