Cine stârnește certurile?

Participând în calitate de consilier la ședințele consiliului am văzut cum unii aleși locali de cele mai multe ori în mânia lor nu își mai controlează vorbirea, și în loc de 2 ore prevăzute pentru un consiliu ordinar, trebuie să stăm 6-7 ore pentru  că certurile sunt la ordinea zilei dar nu problemele cu adevărat importante ale comunității. Nu o dată mi-am adus aminte de proverbul biblic care spune că “Un om ute la mânie stârnește certuri, dar cine este încet la mânie potolește neînțelegerile” De fapt certurile sunt la ordinea zilei peste tot. Oamenii se ceartă în familie, în presă, în parlament  peste tot. Certurile nu sunt 0 invenție a perioadei moderne, ci ele  au fost din momentul intrării păcatului în om. Unul din cei mai înțelepți conducători ai istoriei,  împăratul Solomon, abordează pe larg tema certurilor  în proverbele spuse de el fiilor săi. Am căutat și eu să fac o listă cu oamenii care dau naștere la certuri din cartea Proverbe. Vă propun să citiți care sunt calitățile oamenilor care dau nașterela certuri și ei sunt numiți astfel:

Cei  ce urzesc planuri nelegiuite

Cei ce  aleargă să facă rău

Martorii mincinoși

Omul de nimic,

Omul cu neadevăr în inima lui

Omul plin de ură

Omul mândru

Omul iute la mânie

Omul neastâmpărat

Omul asupritor

Omul care iubește păcatul

Are boala cercetărilor fără rost

Boala certurilor de cuvinte

Mai departe în Noul Testament, Pavel face o concluzie că aceste calități le are omul fără Dumnezeu, omul lumesc care nu a cunoscut dragostea lui Dumnezeu, deși pretinde că este creștin. Pentru a nu cădea în plasa certurilor Sfântul Pavel ne spune că  trebuie să ne  ferim  de întrebările nebune și nefolositoare că ele aduc doar certuri. Din păcat oamenii care înaintează în astfel de lucruri nu o vor sfârși bine dacă nu se leapădă de modul lor  de viață.

Însă cel ce se ferește de certuri Biblia spune că este un om de cinste și știe a evita cu înțelepciune situațiile de conflict, pentru că el se teme de Domnul. Fii și tu un om care se ferește de certuri cu înțelepciunea de sus.

Domnule premier cât de credibili sunt consilierii Dumneavoastră?

 Dacă este să îl credem pe Victor Lutenco consilierul pe probleme sociale al primului ministru, problema  situației demografice din Republica Moldova este una nesemnificativă. Cel puțin așa reiese din declarațiie dânsului la una din emisiunile cu tematică demografică. Vreau să îmi exprim dezacordul cu afirmările consilierului Lutenco, dat fiind faptul că realitatea este cu totul alta.   Și nu vreau să plec departe. Doar în satul premierului Vlad Filat, o simplă cercetare ne-a demonstrat că din anul 2005 până în anul 2012 s-au născut doar 260 de copii pe când numărul decedaților s-a ridicat la 620. Și această situație este comună întregii țări. Viitorul demografic prognozat pentru Republica Moldova este foarte sumbru. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, populația țării noastre va scădea dramatic. Cum explică consilierul premierului că dacă înainte la 1000 de persoane se nășteau 21 de copii, în prezent la același număr de persoane se nasc doar 8 copii? Republica Moldova este una dintre țările cu fertilitate scăzută, în care numărul populației se va micșora. Astfel, conform datelor publicate (varianta fertilității medii), de la 3 milioane 573 mii persoane în 2008, numărul populației ar descrește cu 25,5% pînă în anul 2050, iar către 2100 – cu circa 45,2%. Prin urmare, Republica Moldova va fi cea mai afectată țară din Europa de Est, pe următoarea poziție se află Bulgaria, în scădere cu 44,5%, Ucraina – cu 33,4%, România – cu 31%, Belarus – cu 29,5%, Polonia – cu 23% și Federația Rusă – cu 22,3%. Pe de altă parte, Republica Cehă va pierde doar 1,6% din numărul populației pînă în anul 2100, comparativ cu situația actuală, iar pînă în anul 2050 va înregistra o creștere demografică de 1,4%.

Nu sunt niște date luate de nu știu unde, ci orice specialist în demografie va constata că acest tablou sinistru va afecta existența statului Republica Moldova. Am căutat și părerea academicianului Gheorghe Paladi, care cu tristețe ne-a spus că țara noastră riscă să dispară în 50 de ani, pentru că în scurt timp fiecare a cincea persoană va depăși vârsta de 60 de ani. Potrivit academicianului  populaţia în Republica Moldova va scădea dramatic începând cu 2015, când generaţia anilor ’90 va intra în perioada de reproducere. Aceasta înseamnă că în anul 2050 persoanele cu vârsta de peste 60 de ani vor constitui 35 la sută din populaţia Moldovei, faţă de 14 la sută, cât constituie în prezent. O  altă cauză dureroasă a scăderii dramatice a populației este  avortul, care a devenit o crimă nepedepsită în țara noastră. Din anul 1990 mai mult de  șapte sute de mii de copii au fost avortați, și acestea ar fi doar cifrele oficiale. Poate Guvernul țării și consilierii premierului ar lucra la politici de prevenire a avortului, de încurajare a insitutuției familiei  și de încurajare a familiilor tinere să aducă pe lume copii, dar nu să îi avorteze. Dar cu declarații precum că situația demografică este sub control, după mine, sunt niște declarații  nefondate, deși cu siguranță că fiecare dintre noi vedem cu ochii noștri cum Moldova dispare  vizibil. Tot mai multe localități rurale dispar de pe harta țării. Oare ca și expert în problemele sociale, tocmai aceasta trebuia să fie problema numărul unu pe agenda unui astfel de consilier.

Nici experții internaționali nu stau  liniștiți privitor la situația din Moldova. Un raport al Băncii Mondiale recomandă Guvernului implementarea unor politici înţelepte, cum ar fi crearea locurilor atractive de muncă pentru tineri, ajustarea pensiilor cu inflaţia, egalarea vârstei de pensionare a femeilor cu bărbaţii şi echivalarea pensiei sociale cu nivelul de 10% din Produsul Intern Brut.

Organizația homosexualilor Gender Doc-M continuă politică de minciună și calomnie

În cadrul unei conferințe de presă organizația care apără și promovează pe scară largă homosexualitatea în Republica Moldova  au adus învinuiri nefondate și lipsite de orice bun simț  precum că Asociația Obștească Pentru Familie, în anul 2008 le-ar fi asaltat autocarul cu gay și lesbiene. Această învinuire este o minciună pentru că la acea vreme Asociația despre care ei spun nici nu exista, iar autocarul plin de gay și lesbiene a fost asaltat de veteranii războiului din Afganistan și de reprezentanții unei mișcări ortodoxe. Nu este greu să intuiești că Gender Doc lovește prin asemenea minciuni în conducerea Asociației Pentru Familei care duce o politică de prevenire a societății față de pericolul homosexualității în Republica Moldova. Dar totodată conducerea asociației și membrii ei protestează întotdeauna pașnic și în parametrii legii, ceea ce nu putem spune de homosexuali și lesbiene, care nu o dată au sfidat bunul simț și legile morale ale unei societăți. Iar cazul când mai mulți homosexuali și lesbiene s-au adunat în fața monumentului lui Ștefan cel Mare și s-au sărutat demonstrativ, este o sfidare a moralității publice.

O altă minciună grosolană pe care o tot promovează această organizație, este că după spusele lor în Republica Moldova ar fi 90 de mii de homosexuali. Această cifră nu are nici o dovadă statistică. Și nici nu va fi atâta timp cât numărătoarea este făcută de chiar Gender Doc-M. Dacă ar fi fost așa, de ce doar un număr limitat de homosexuali și adepți ai lor protestează de fiecare dată? Pentru că ei sunt puțini, și le place să mintă cu cifre.

O altă minciună a celor de la Gender Doc este că în Moldova în fiecare familie este cineva gay. Am foarte multe rude din partea ambelor părinți, și nu cunosc pe nimeni că ar fi homosexual, pentru că toți au familii, copii și duc un mod sănătos de viață.

Încă o dată vedem cum organizația homosexualilor nu se mai oprește din a fabrica minciuni și calomnii la adresa tuturor care nu le împărtășește modul lor de viață. Dar trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Homosexualitatea este potrivit Sfintelor Scripturi un mare păcat, iar cei care sunt implicați în această imoralitate vor suporta consecințe. Totuși o dată lăsat acest păcat poate aduce multă eliberare oamenilor.

Autoritatea morală nu este obligatorie pentru președintele Moldovei

 Dacă țara noastră se zbate în dileme, scheme și ecuații la nesfârșit în vederea alegerii șefului statului, una din cele mai dezvoltate țări din lume, Germania, a soluționat această problemă. Președintele Germaniei va fi un pastor luteran. Ceea ce pentru Moldova pare de domeniul irealului și fantasticului într-u cât cei ce se ocupă de fenomenul politic sunt interesați în protejarea veniturilor și afacerilor personale. Oare nu mai avem oameni a căror autoritate morală este vizibilă în societatea noastră? Dacă în trei ani așa și nu am putut alege șeful statului se pare că nimeni nu este în măsură să ocupe această funcție. Dar mă întreb cum de în Germania, cancelarul a putut găsi o candidatură agreată de toate partidele pe când la noi acest lucru nu este posibil? Oare am ajuns că suntem noi prea deștepți decât nemții sau orgoliile clasei politice de la Chișinău sunt nespus de mari încât să vadă că mai complectăm un top al rușinii, și anume cel de nealegere a șefului statului. Ei vedeți, nemții au ales ca și calitate, moralitatea persoanei ceea ce mă tem că la Chișinău prea puțin contează. Și totuși de ce? Nemții au văzut soluționarea problemei în liderul unei confesiuni creștine foarte populare în Germania. Ce bine ar fi ca și liderii creștini din țara noastră să aibă capacitatea, și autoritatea morală necesară de a se implica în viața politică. Dar atâta timp cât unii încearcă să fie exculsivi și monopoliști asupra credinței atunci autoritatea morală va avea de suferit.

Cunosc și eu pastori în Moldova care pe lângă faptul că trăiesc sfânt înaintea lui Dumnezeu și drept înaintea oamenilor se bucură de o reputație morală peste tot unde merge. Poate va veni vremea ca prejudecățile de care încă mai dăm dovadă sub aspect religios să dispară, și să avem și noi pastor președinte de țară.

Acum dacă e să vorbim de cei ce vin în politică atunci cu siguranță că nu mai pun nici un preț pe calitățile morale ale politicii autohtone. Și se întâmplă pentru că prea puțini politicieni trăiesc cu adevărat în frică de Dumnezeu, și în acțiunile lor se conduc după Sfintele Scripturi. Apoi pare total straniu și ieșit din comun ca într-o țară care își zice creștină clasa politică să nu condamne minciunea, imoralitatea și nelegiurile la care au fost surprinși unii demnitari. Mai mult decât atât, actele lor lipsite de moralitate au fost acoperite tocmai de cei care sunt zilnic în fața micilor ecrane. Fostul președinte german, chiar dacă a greșit, a avut puterea să își dea demisia. Și cu adevărat a fost o demisie de onoare, pentru că un șef al statului trebuie să fie un etalon al dreptății și moralității. Nu este compatibilă minciuna cu adevăral, și un lider al unei țări trebuie să cunoască acest adevăra, pe cât de simplu pe atât de fundamental și obligatoriu fiecărui om în general și persoanelor publice în particular.

Ce mult mi-a plăcut cum a fost numit actualul președinte al Germaniei, chiar dacă a pierdut alegerile prezidențiale în 2010. Mass-media la numit “președinte al inimilor”, datorită popularității enorme de care se bucură în țara sa. Îmi este greu să cred că un politician autohton se va bucura în viitorul apropiat de aceleași calificative în Republica Moldova.

Îmi vine și mai greu cred că se va găsi o persoană publică și apolitică care ar fi în grațiile lui Filat, Ghimpu, Diacov, Roșca, Dodon sau Voronin. Orice om care va încerca să facă ceva, va primi calificativul de “omul cuiva”, așa cum este mai nou la modă în cercurile politice din țară. Nu avem partide mai puține decât în Germania, dar spre deosebire de germani, noi ca și națiune nu știm a ne uni în jurul interesului național. Pentru că lipsa de încredere care persistă între toți sus menționații actori politici, face ca războiul politic să fie departe de fi terminat.

De-a Domnul ca politicienii noștri să învețe bine lecția Germaniei (evident dacă se va dori), și să știe câteva adevăruri și anume: biserica trebuie să se implice în politică, în biserică sunt preoți, păstori care sunt cu o autoritate morală ireproșabilă și nu în ultimul rând, politicienii trebuie să caute un președinte nu numai printre colegii lor, ci și din mediul cultural, academic și spiritual.

Iar ca la încheiere aș dori să întreb cititorul dacă credeți cu adevărat că în Moldova sunt politicieni cu o autoritate morală? Și dacă sunt cine sunt ei?

Situația demografică din comuna Lăpușna raionul Hâncești

Ieri înainte de a se începe consiliul ordinar al comunei Lăpușna, am căutat să aflu de la secretarul comunei Lăpușna care este situația demografica în comuna mea natală. Am rămas uimit și îngrozit de cifrele care mi -sau adus. Vă propun să le vedeți și voi.

Nașteri                      Decese

Anul

2005       60                 92

2006      47                 84

2007      52                84

2008      49               84

2009     20               85

2010       30             109

2011     49               76

2012 -5                  12

Prin urmare  din anul 2005 încoace în comuna Lăpușna au decedat 620 de persoane și s-au născut doar 260. Este un tablou sinistru care arată încă o dată că țara satele noastre în foarte scurt timp vor dispărea de pe harta țării. Dacă nu se va întreprinde acum măsuri urgente de adoptare a politicilor de redresare a situației demografice, în câteva decenii vom avea probabil doar un oraș, și acela va fi capitala țării.

Cine îi va scoate pe comuniști în afara legii

Partidul Comunist din Moldova seamănă tot mai mult cu o caracatiță, care și-a înfipt tentaculele peste tot și nu mai poți scăpa de ele chiar dacă aparent această caracatiță este liniștită. Nici pe departe așa. Partidul condus de bătrânul general Vladimir Voronin ne demonstrează adevărate mostre de  felul cum nu trebuie să fie un partid și de lipsă totală de cultură politică și civică. De ceva timp acest partid și aliații lor au uitat ce mai înseamnă bunul simț. Altfel nu știu cum să mai definești acțiunile partidului comunist, care au trecut la acțiuni antidemocratice la nivel de țară. Pe lângă faptul că protestează zilnic în fața Ministerului Agriculturii  țipând vehement și tulburând liniștea publică și activitatea oamenilor care lucrează sincer pentru un salariu care le-ar permite să își  hrănească familia, comuniștii  boicotează ședințele Parlamentului. Deși le boicotează, nu uită să   își ridice salariile frumoase pe care le au în calitate de aleși ai poporului. Cum vă pare drag alegător.  Acei oameni pe care mulți din rudele noastre i-au trimis în Parlament nostalgici după vremurile de până la anii 1990, acum nu mai doresc să muncească, dar să fie cu salariu la zi. Ei acest lucru nu este hoție adevărată?

Acești comuniști  pe zi ce trece devin tot mai agresivi  iar faptele lor dovedesc comportamentul inadecvat al acestor aleși ai poporului. Au fost cazuri zilele trecute când doar intervenția poliției i-au oprit pe Sârbu, Muntean, Ceban sau Petrenco să intre în cabinetele provizorii ale deputaților care fac parte din diferite comisii parlamentare. Cam în așa mod percep acești deputați democrația. Încă o dată vedem că nici în ruptul capului nu se pot obișnui că au pierdut puterea deținută de un deceniu. Mă tem să mă gândesc ce va fi dacă persoanele sus menționate vor ajunge în structurile de forță ale țării. Cu siguranță că vor reâncepe a organiza acele coridoare ale terorii folosite de simpatizanții lor la 7 aprilie. Pentru că democrația în variantă comunistă nu este decât teroare, frică și mult haos.

Pentru situația actuală de vină nu sunt decât cei de la guvernare care au aplicat o politică tolerantă cu partidul care a omorât cei mai mulți oameni pe timp de pace de-a lungul istorie. În loc să aplice legea pentru cei care timp de opt ani au falsificat istoria, limba, și-au însușit bunuri materila pe căi nu tocmai corecte, și și-au pus oamenii lor în toate structurile statului, acum trebuie cu toți să fim martori la circul  oferit gratis de junii deputați comuniști, care chipurile luptă pentru binele și echitate socială. Dacă ar fi așa cum spun, atunci de ce nu renunță la toate privilegiile de deputați și la salariile  lor, și să le ofere bătrânilor care i-au votat? Nu o vor face, pentru că echitatea socială este doar un mit pentru comuniști, iar oamenii sunt folosiți carne de tun, pentru ca acest partid ăs ajungă pe cale legală în parlament încă o dată.

Mă tot întreb de ce Alianța a cedat teren în fața comuniștilo și atît de neputincios privesc la haosul  la care ne tot supune acest partid. De ce nu susțin o lege de a scoate în afara legii Partidul Comunist, dacă se știe foarte bine că prin definiție comunismul a fost și rămâne o frână în dezvoltarea oricărei națiuni. Iar istoria a dovedit acest fapt. Să îi mai cred oare pe Vlad Filat, Marian Lupu, sau Mihai Ghimpu când spun că vor face tot posibilul ca, partidul comunist să nu mai vină la guvernare? Din acțiunile sau inacțiunile actualilor democrați îmi vine greu să cred. Mă tem că se vor trezi când va fi prea târziu. Dar și mai tare mă tem că actuala guvernare au prea multe lucruri în comun cu fosta guvernare dacă se tot tem să spună adevărul pe față. Cunosc un lucru, că va veni o zi când lucrarea fiecăruia va fi dată pe față. De aceea cât încă nu este târziu, dragă putere  țineți-vă de promisiuni și faceți ca în această țară să nu mai existe un partid ca cel al comuniștilor, pentru că este o doctrină străină neamului nostru. Și voi o știți foarte bine.

Culmea, deși au un post de lucru îl consideră ilegal!

Comuniștii nu mai recunosc legitimitatea acestui Parlament. Culmea este că tot acești comuniști își ridică în fiecare lună frumoasele salarii, de la locul de muncă pe care el îl consideră ilegal. Ceea ce fc comuniștii este o încălcare flagrantă a legislației, și pentru aceasta merită cu desăvârșire să fie dați afară de la la serviciu. Căci nu stă țara în cei  39 de comuniști lenoși și setoși pentru  a distruge, de aceea în regim  de urgență trebuie de sancționat un astfel de comportament urât și iresponsabil față de oamenii acestui popor. Iar faptul că partidul comunist a îndemnat toți aleșii locali ai secerii și ciocanului să nu se mai supună administrației publice centrale, denotă cât de cinică poate fi mentalitatea comunistă. Nu țin minte ca în anii guvernării comuniste,  deputați, consilieri, aleși locali din alte partide să fi făcut ceea ce îndeamnă acum comuniștii să facă. Urât de tot. Susțin cu tărie scoaterea în afara legii a partidului comunist.

De ce nu vom avea ordine în ţară

Mi-am pus de mai multe ori această întrebare, şi probabil mulţi din noi s-au întrebat la fel, de ce într-o ţară atât de mică  nu se poate de făcut ordine. Nu este posibil prinderea criminalilor, nu se pot adopta legi pentru binele ţării, iar cele care sunt nu au nici o putere asupra oamenilor. Fiecare face ce vrea. În opinia mea avemo guvernare tolerantă. Şi poate vă veţi bucura că avem toleranţă la nivel de guvernare, dar uite că tocmai această toleranţă faţă de comunişti nu aduce nici un rezultat bun  în viaţa politică a ţării. Ba, din contra, doar frustrări şi discuţii interminabile despre principii şi valori. Actuala guvernare nu a făcut ceea ce promis, şi anume  să scoată  rădăcinile comuniste din sistemul politic, judecătoresc şi economic din ţară, şi foarte uşor au ajuns să înţeleagă că nu mai pot face nimic şi că de fapt partidul comunist şi aliaţii lor fac legea în ţară. De vină este toleranţa de care au dat şi dau încă dovadă actuala clasă politică. Este greu să cred că cei care ne-au condus un deceniu pot fi traşi la răspundere pentru faptele ilicite pe care le-au comis. Mă întreb şi poate vă întrebaţi şi voi de ce? Presupun că încă în politica noastră maturitatea a ajuns doar la nivelul că o mână mai spală pe altă, şi că interesle personale sunt cu mult peste ceea ce înseamnă drepate, moralitate şi justiţie corectă. Moldovă ai o guvernare tolerantă. Faţă de rău şi păcat.

În fiecare an câte 8 mii

Nu mai este o noutate pentru nimeni, şi nu ne mai surprinde în nici un fel faptul că Moldova îmbătrâneşte mult mai rapid decât alte ţări. Însă  ceea ce ne doare cu adevărat este faptul că  ţara noastră dispare încet de pe harta lumii. Anual populaţia Republicii noastre scade cu 8 mii de  locuitori, sau mai bine zis, un oraşel de dimensiunea Otaci, Donduşeni sau Teleneşti, dispare de pe harta ţării.Personal cred că Guvernarea în regim de urgenţă trebuie să adopte legi de lungă durată care ar încuraja stoparea imigrării şi ar căuta posibilităţi pentru a deschide noi locuri de muncă. Deasemenea cred cu tărie că o soluţie primordială trebuie ca această guvernare dar şi cele care vor veni să nu uite de proverbul biblic care spune că unde se vorbeşte mult este sărăcie. Exact ceea ce avem în prezent. Pentru a stopa diminuarea populaţiei ţării în regim de urgenţă trebuie de adopat o lege anti-avort, şi ca acest flagel să fie ilegal. Soluţii ar mai fi, şi aici mă gândesc ca oamenii să se întoarcă cu adevărat cu faţa la lucrurile sfinte. Dumnezeu  varsă efectiv oamenii  din această ţară din cauza  imoralităţii şi neascultării de care dăm dovadă la nivel de ţară.   De aceea draga clasă  politică, opriţi-vă din lupta puterii din care nu puteţi ieşi, şi nici nu vreţi să o faceţi şi gândiţi-vă că satele din care mulţi din domniile voastre au venit la Chişinău, rămân pustii din cauza  incompeteneţii de care se dă dovadă în adoptarea politiciilor de a opri îmbătrânirea ţării şi de astopare a migraţiei şi imoralităţii. Treziţi-vă!!

Politica dublelor standarte ale avocațiilor pentru drepturile omului

Am urmărit cu atenția revolat  unor avocați pentru drepturile omului referitor la afirmațiile unui slujitor al cultului ortodox vis-a-vis de minoritățile homosexuale din Republica Moldova. Și deși nu îmi place sub nici o formă să scriu la acest subiect, totuși mă simt nevoit să o fac. Pentru că acești apărăori ai drepturilor omului, din păcate, aplică o politică a dublelor standarte și se uită la fața omului când judecă un caz sau altul. După ce episcopul de Bălți, Marchel a criticat dur legea nedescriminare, și a adus și acuze grave premierului care în opinia sa i-a promis una, dar face cu totul alta, și că guvernul Filat ar fi reconfirmat necesitatea implimentării legii Antidescriminare în vederea aderării țării noastre în Uniunea Europeană, ne-am trezit că apărătorii drepturilor omului în realitatea au devenit apărătorii și promotorii drepturilor unei singure miniorități. Unde au fost acești apărători ai drepturilor omului când unui blogger din Republica Moldova  i s-a închis dreptul de a se exprima, dreptul de a-și spune opinia personală despre un păcat cum este homosexualitatea. Ei vezi, oare acest lucru nu înseamnă a judeca uitându-te la fața, sau poate la buzunarul omului? Dacă tot spun că pentru ei dreptul omului este buchie de lege, este ceva sfânt cum au admis ca o instanță de jedecată să acționeze în așa fel. Prin urmare astfel de abordări lasă loc pentru multe interpretări și mă tem că ceea  pentru ce apărătorii drepturilor omului se luptă nu sunt decât o luptă pentru promovararea, popularizarea unei singure categorii de oameni, și anume homosexualii.

Și nu este nici într-un fel adevărat că Uniunea Europeană așteaptă de la Republica Moldova doar adoptarea acestei controversate legi, și atunci nivelul nostru de trai se va ridica brusc precum gerul de afară. Este o altă minciună cu care suntem manipulați de fiecare dată când promotorii acesti legi sunt confruntați. Pentru că un test al toleranței nu constă în adoptarea acestei legi, așa cum s-au exprimat unii din acești avocați, ci în respectarea Constituții. De ce spun așa, pentru că tocmai legea supremă a țării garantează în toatalitate drepturile tuturor oamenilor care trăiesc în această țară. Dar e trist să vezi că pentru unii oameni legea nu mai este lege, și se conduc după alte principii decât cele morale. Ba mai mult se creează impresia că cine strigă mai tare și are acces la insituțiile importante ale mass medie, are dreptate. Uite cam în așa mod arbitrii dreptății se fac părtinitori intereselor unui grup minoritar care, dacă va fi această lege presupusă a nedescriminării va avea efectul bumeranugului.

Am mai scris într-un număr trecut al ziarului, dar deja avem câteva precedente periculoase când libertatea de expimare a fost flagrant încălcată. Toată această situație îmi aduce aminte de situația politică din Republica Sud Africană, de până la anul 1990, când predomina ca sistem politic apartheidul, adică o politică rea de segregarea  a națiunii pe bază de culoare a pielii. După ce a venit Nelson Mandela la preșidenție, s-a început fenomenul bumerangului,  când populația europeană a țării  au devenit discriminați de majoritatea oamenilor de culoare. Nu o spun din ceea ce am citit în cărți, dar am fost martor ocular la aceste lucruri. Condamn cu tărie politica de segregare a națiunii, dar  cam în asemenea mod vor ecurge lucrurile și în Republica Moldova, când o categorie de cetățeni ai țării, care se bucură de aceleași drepturi ca și mine, cer mult mai mult. Trebuie să ținem minte și să deschidem larg ochii să vedem ce a adus cu sine această lege a nedescriminării în Marea Britanie, sau în alte țări în care ea a fost adoptată. A adus doar discriminare, incitare la o ură și mai mare, și nicidecum creșterea economică prevestită cu ardoare de cei care ar trebui cu adevărat să apere drepturile omului.

 

Migrația părinților-suferința copiilor

De când a apărut în vocabularul moldovenilor, migrația a constituit tema a mii de dezbateri și polemici. Mai în toate cazurile însa, lumea obișnuiește să discute despre aspectele economice ale acestui fenomen. Pentru opinia publică, migranții sunt oamenii care au reușit să scape de sărăcie, să-și asigure copiii cu studii și apartamente, să-și construiască case bogate și să se ridice cu o treapta de-asupra celorlați. În toate aceste discuții însă, se uită deseori despre un aspect mai puțin popular al migrației – efectele psihologice ale separării. Mai ales ca de cealalta parte a baricadei sunt copiii. 

Mi-a dat și mie Dumnezeu posibilitatea de a lucra printre copii în calitatea mea de antrenor sportiv, și din cei 60 de micuți care fac sport în cadrul clubului de fotbal, 90 la sută din părinți sunt plecați peste hotare în găsirea unui lucru mai bine plătit. Presupun că această situație ste una comună întregii țări, când cel puțin un părinte este plecat peste hotarele țării, iar copii sunt lăsați să fie educați, crescuți și hărăniți de buneii, rude sau în cel mai rău caz chiar de vecini. O asemenea situație nu încape la îndoială că va crea mari probleme societății noastre în cel mai apropiat timp, pentru că nimeni și nimic nu poate înlocui eduația părinților cu cea a altor factori educativi. De cele mai multe ori, vorbesc din ceea ce am văzut, copii rămași fără părinți cresc rebeli adevărați, cresc tineri care nu mai au frică de nimic și preocuparea lor majoră este să mai aibă un telefon de ultimă generație, sau un ceva bani de buzunar în fiecare zi, lucruri pe care altă dată le visam ca și copii, pentru că știam că fiecare obiect, își are vremea lui. Dar lucru cel mai tragic este că această generație de copii abandonați de părinții lor cresc oameni fără nici un fel de frică de cei mai mari decât ei și fără frică de Dumnezeu, și doar din simplu motiv că marea majoritatea a părinților au plecat peste hotare semănând astfel suferință în inimile copiilor, chiar dacă aceștia din urmă o realizeaza mult, mult prea târziu. Cunosc cazuri specifice când copii lăsați de părinții lor la vârsta când încă nu pot discerne bine răul, au ales să comită omoruri, violuri și furturi. Acești copii chiar dacă aparent au totul în realitate nu au nimic.

Aceeași realitate ne spune că acești copii sunt expuși mai multor riscuri de ordin psihologic. Pana acum, vorbindu-se despre migrație, se lua în considerare doar aspectul material. Acum însă, tot mai des, traumele psihologice ale copiilor sunt atestate de catre profesori, psihologi și medici. Nu o dată am avut cazuri când părinții veneau de peste hotare la înmormântarea odraslelor lor, sau în cel mai fericit caz când părinții reveniți acasă pentru o saptamână, își găsesc copiii în situații deplorabile și dau fuga cu ei la psiholog, sperând că acesta le va rezolva problema într-o zi. Îmi pare atât de rău să o spun dar generația care vine, este una lipsită total de emoții, pentru ca așa cresc acești copii, fără emoții, iar frustrarea și agresivitatea în raport cu alții devine o practică obișnuită din viața unui astfel de copil.

Este lăudabil faptul că Ministrul Muncii și Protecției Sociale și a Familiei, Valentina Buliga a lansat un apel către părinții care lucrează peste hotare să nu își mai abandoneze copii. Evident guvernarea nu poate stopa migrația, dar poate elabora la modul cel mai serios și conștient campanii de informare în rândul cetățenilor despre efectul nociv al abandonării copiilor. Apoi să nu uităm că Sfintele Scripturi ne avertizează clar că iubirea de bani este începutul tuturor relelor. Ei vedeți, că se pare că tocmai această dragoste de bani face ca cei mai mulți din țara noastră se străpung cu o mulțime de chinuri în goana după un leu în plus. Chiar mă gândesc ce îi trebuie tatălui lui Cristi să plece peste hotarele țării, daca mama este plecată într-o altă țară și acasă are de crescut doi copii? Au atâtea soluții de a păstra și familia întreaga și copii să crească lângă ei. Oare ce fel de familie va fi aceasta? Oare fără mult râvnita mașină, telefon și compiuter nu se vor putea descurca copii? Bine spune un proverb, că atunci când familiile sunt în armonie în țară este prosperitate. Numai că tocmai cheia succesului acestei țări, familiei, nimeni nu îi acordă nici o prioritate. Poate guvernarea să se trezească și să lase pentru un an toate certurile la o parte, și să se concentreze la acest aspect, de a elabora politici de promovarea a familiei și a efectului migrației. Poate atunci vom realiza că putem avea armonie la noi acasă. Cu toata familia.

Trist dar adevărat, infecția HIV/SIDA ia o amploare tot mai mare

Un ziar din sudul țării, publică un articol în care ne prezintă un tablou sinistru. Și anume, într-un  orășel mic precum Basarabeasca   HIV/SIDA ia o amploare alarmantă. M-am întristat să citesc comentariile asupra acestui articol, în care presupun că cei mai mulți sunt tineri, că soluția pentru a preveni bolile sexual transmisibile sunt prezervativile. Am căutat, poate găsesc vre-un comentariu unde ca și soluție să fie abstinența, însă nu am găsit. Prin urmare, cu astfel de metode nu vom opri acest flagel rușinos. Ba mai mult, pe de o parte nu vrem ca fenomenul bolilor sexual transmisibile să ia amploare, dar pe altă parte imoralitatea este promovată peste tot, panouri publicitare, cărți cu mesaj  sexual explicit pentru copii. Culmea este că pe la unele cămine universitare au apărut terminale unde se vând prezerevative!! Iată  cu o astfel de perspective, vrem noi să reducem fenomenul HIV în Moldova? Nicidecum, pentru că nu putem ca și țară să ardem dacă nu luăm jaratic în sân. Una din soluții ar fi ca în toate școlile publice să se studieze cursul de studiu biblic inductiv “Ce spune Biblia despre sexualitate”, ca tânăra generație să înțeleagă cât de important este să te păstrezi curat până la căsătorie, în caz contrar peste viața ta vor veni consecințe grave.

Neprihănirea justiției moldovenești Neprihănirea justiției moldovenești

 Un proverb biblic spune că “vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase, oricine se îmbată cu ele nu este înțelept”  (Proverbele înțeleptului Solomon 20:1) Un ministru al culturii a fost declarat  nevinovat, curat, neprihănit de  Procuratura Municipală și de Poliția Rutieră, după ce  acest demnitar, responsabil pe cultură  din Moldova a fost prins beat la volan cu doar două săptămâni în urmă. Deși a recunoscut chiar el că a ost beat, se pare că în țara noastră nu este suficient să recunoști că ai consumat alcool, căci dacă altcineva dorește să îți spele imaginea, atunci devine clar că justiție în această țară este departe de a se face conform buchiei legii. Efectiv nu pot înțelege cum un asemenea caz să fie mușamalizat în așa mod, și cu atîta obrăznicie, chiar dacă ministru a recunoscut cu propriile buze că a consumat băuturi alcoolice. Dar din păcate, atâta timp cât legea se face la telefon și pe bază de interese și relații nu tocmai legale, atunci nu trebuie să te superi dragă cititor că în țara în care trăiești noțiunea de lege este încălcată flagrant.  Credeam cu toții că guvernarea care se dorea curată și cinsită până în măduva oaselor, și care ne-a promis o schimbare diferită decât ceea ce am avut în cei opt ani de guvernare comunistă, tocmai ei ascund păcatul. Mă întreb și poate vă întrebați, cine să îi mai creadă? Unde le este credibilitatea, dacă un înalt oficial prins beat, și care a făcut circ în fața camerelor de luat vederi în fața unei țări întregi,  care a venit la poliție să își scoată un consilier la fel prins beat la volan, peste doar puțin timp, a fost spălat de păcate chiar de premier, tocmai acela care trebuia să condamne vehement comportamentul subalternului său și mai mult de poliție și procuratură, acei care ar trebuie să fie etalonul respectării legii. Atunci cum vine, dacă cineva ar fi fost în locul ministrulu Boris Focșa imediat, rapid și fără nici o scuză era pedepsit, dar când este vorba de un înalt demnitar care mai și aparține unui partid cu multe pile, atunci repede apar dublele  standarte.  Mai poate acest partid și această alianță să vorbească de moralitate? După mine nu, dar felul cum acționează în asemenea cazuri se numește părtinire, ceea ce este un mare păcat. Și atunci ce  lecție de cultură a dat acest ministru și această guvernare unei întregi societăți care și așa șchiopătează la capitolul culturii vinului? Cu siguranță că nepedepsirea unor astfel de abateri va încuaja doar nesupunerea societății față de oamenii legii, și de acum înainte și mai mult nume rău va aplana peste Alianță, Poliție și Procuratura municipală.  Apoi  nu cred că poți să ceri respect  de la aceste instituții o dată ce în calitatea ta om al legii acoperi cu nerușinare un păcat.  Cum poți acum să ceri de la popualție să nu se urce în stare de ebrietate la volan, dacă demnitarii țării o fac, și culmea, rămân nepedepsiți și reabilitați.

 Desigur putem spune că  mai este și prezumția nevinovăției, dar în acest caz, o lume întreagă a văzut că demnitarul este beat și sfidează colaboratorii poliției rutiere. În acest caz cel puțin era bine și frumos ca să urmeze scuze de rigoare, și multe păreri de rău. Dar așa, avem ce avem.

Totodaă  îmi vine greu să cred că trăiesc astfel de momente penibile, când suntem prostiți efectiv de cei care ar trebuie să aplice legea în astfel de cazuri, de cei care sunt democrați. Îmi pare rău să o spun dar nu văd cu ce sunt mai buni actuala guvernarea decât comuniștii dacă recurg la astfel de fapte. Nu degeaba actuala Alianță se află într-o cădere liberă în sondaje. Și nu mă mai miră deloc acest lucru. Vreau să văd unul din cei trei, sau mai bine pe toți trei lideri ai partidelor din AIE, în fața camerelor de lua vederi și să își asume public eșecurile, fără a da vina pe nimeni, doar să își ceară iertare de la popor pentru felul cum au acoperit unul din păcatele menționate. Poate o vor face cât mai rapid, nu de alta, dar nemulțumirea populației crește.

 

Moldova, bați pasul pe loc !

Cu regret dar așa stau lucrurile. Și o să încerc să va explic de ce. În primul rând în acești douăzeci de ani de independență, la nivel de țară avem aceeași mentalitate. Nu știm ce să facem încă cu această haină prea mare pentru noi, care este democrația. Am ajuns timpuri când cei care își spun democrați iau decizii mai stranii decât comuniștii. Da, democrația a fost un pic dezamorsată începând de acum doi ani în urmă, dar uite că deciziile pe care le i-au actuala clasa politică fac ca țara noastră să bată pasul pe loc. Altfel nu îmi explic cum sondajele de opinii arată o creștere a popularității comunistului numărul unu din Moldova, Vladimir Voronin? Cum poate un bătrân de 70 de ani, cu o reputație cel puțin dubioasă să emane încredere populației? Simplu, guvernarea actuală face tot posibilul ca să îi aducă la putere pe comuniști.  Cum? Certuri interminabile, decizii contrversate, și lupte după culise care scot la iveală caracterul sau mai bine zis lipsa de carcter a unor lideri actuali ai acesti Alianțe. O spun cu durere în inimă, pentru că am susținut și susțin Alianța, dar mai bine să spui un adevăr dur decât o minciună dulce. Sau cum spune înțeleptul Solomon în cartea Proverbe că “rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui , dar săruturile unui vrăjmaș sunt mincinoase” (Proverbe 27:6).

Prin urmare mai bine să spune lucrurile pe nume, și poate se vor trezi, deși cred că sunt conștienți cei de la guvernare că populația este nemulțumită de felul cum este guvernată țara. Și aici nu mă refer doar la Alianță, ci și la acei care ar trebuie să fie opoziția constructivă, căci dacă s-a ajuns aici, este și vina lor.

Dar cuvintele de dragoste și patriotice ale politicienilor sau foștilor politicieni nu le mai cred. Poate până atunci când voi vedea decizii înțelepte bazate pe interesul major al popualției. Sper ca această stare de nemulțumire să îi aducă cu picioarele pe pământ căci comuniștii sunt ca un leu care dă târcoale. De fapt chiar Voronin a recunoscut-o că dacă revin la putere vor umple pușcăriile cu actuala guvernare. Deci, poate se trezesc din euforia puterii  și se apucă de lucru. Măcar în ceasul al doisprezecelea.

Ce au adus cei doi ani de guvernare democrată

 Premierul Vlad Filat a venit la raport și a făcut bilanțul celor doi ani de guvernare. Dacă au fost buni sau răi acești ani, cred că măria sa alegătorii sunt cei mai îndrept să spună acest lucru. Nici un sondaj, nici un raport nu poate prevala față de ceea ce spun oamenii din satele și raioanele țării noastre. De fapt, chiar premierul a recunoscut că că mai sunt încă multe restanțe. Și îi dau dreptate, sunt încă foarte multe de făcut. Dar nu înțeleg de ce dacă sunt atâtea reușite, de ce  sondajele arată o așa mare neâncredere față de ei, cei de la guvernare. Dar hai să le luăm pe rând.

Avem pentru prima dată un așa guvern pestriț și multicolor. Multe partide, și totodată diverse. Fiecare membru al guvernului dintr-o parte au demonstrat că de cele mai multe ori a slujit partidului și nu guvernului în întregime. Acest lucru l-am simțit din plin. Certuri interminabile, amenințări cu demisii, și nesupunere. Nu degeaba spunea o dată Abraham Lincoln că o casă în care familia este dezbinată nu rezistă. Și guvernarea de multe ori a arătat opiniei publice că nu mai este o familie unită, așa cum a dorit ca noi să înțelegem.  Deși au venit cu ideia că vor aduce schimbarea până la capăt atât de mult așteptată de fiecare din noi, foarte repede liderii Alianței au pierdut undeva pe drum doința de a produce schimabrea. Ba mai mult,  încă persistă ideia revenirii comuniștilor la putere, iar dacă aceștia o vor face, nici nu doresc să mă gândesc ce se va întâmpla cu mulți din liderii actualei guvernări. Sau poate frica de a juca tare și corect cu actuala opoziției îi face mielușei pe guvernați în raport cu colegii lor din opoziție.

Un alt lucru menționat de premierul Filat a fost ineficiența Ministerului Justiției, care în opinia primului ministru acest minister are nevoi de reforme urgente. Și eu sunt de acord. Pentru că anume acest minister pare a fi o latură sesnsibilă a guvernării Filat 2. Legile  pe care le propune ministerul dat, stârnesc multe, foarte multe controverse, și aprind spiritele în societate. Gândiți-vă numai la legea nedescriminării, pe care  tânărul ministru Oleg Efrim, încearcă să ne convingă că e cea mai bună pentru a ieși din sărăcie și a merge cu pași rapizi în Uniunea Europeană. Sau înregistrarea unul cultului islamic, care după cum știm, nu este cel mai tolerant cult, ba dimpotrivă, conform cărții lor, îndeamnă musulmanii la ură față de necredincioși. Personal cred că o mare parte din nereușitele guvernului se datorează și faptului că au jonglat cu lucrurile sfinte. Nu potți niciodată să slujești la doi stăpâni, o spune Biblia, iar cei care au încercat să fie și cu Dumnezeu și cu Mamona (dumnezeul banilor), sfârșitul nu a fost cel mai fericit.  Un alt lucru care umbresc intențiile bune ale guvernării sunt tocmai fenomenul îngrădirii dreptului la exprimare. Avem precedente când grupuri sociale au început a închide gura celor care afirmă, culmea, potrivit Scripturii că un păcat este… păcat.  Nu prea le face cinste actualei guvernări aceste acțiuni

Totuși, guvernarea a avut și rezulate bune.  Puține dar a avut, și trebuie să le spunem pe nume. Faptul că a câștigat în timp foarte scurt încrederea aprtenerilor internaționali, faptul că Moldova nu mai este unica țară europeană cu un guvern comunist, și faptul că avem o creștere economică foarte mică, se datorează activității guvernului.  Apoi televiziunea publică, a început a deveni publică, unde nu  ne este prezentată viața așa cum o dorește doar un singur partid, se datorează tuturor partidelor constituante ale alianței de guvernământ. Eu cred că se poate e făcut multe lucruri, doar când vor avea încredere unii în alții. Iar faptul că au decis să meargă în continuare până la referendum împreună, mă face să nădăjduiesc că vom avea parte de reforme bune care vor lucra în folosul oamenilor și noi vom duce un trai pașnic.

Dar pentru aceasta mai este nevoie de câteva lucruri importante. Și anume să îl iubească pe Dumnezeu cu toată puterea lor, și pe aproapele lor ca pe ei însăși. Dacă vom face o privire de ansamblu pare un scenariu ireal. Dar nimeni nu mă încurcă să visez că voi trăi această zi.