Despre milostenia corectă

Lumea este mai devizată ca nici o dată în săraci şi bogaţi, în oameni care nu au posibilitaţi multe şi în oameni care îşi permit luxul de a cheltui bani mulţi. Nu îi vor cretica pe nimeni, pentru că Dumnezeu îl iubeşte şi pe cel bogat şi pe cel sărac. Atît bogatul cît şi săracul poate să facă milostenie. Şi în zilele noastre se face milostenie mai mult ca oricînd. Chiar dacă motivaţia diferă foarte mult. Vrem să vedem care este o milostenie plăcută lui Dumnezeu. Aceasta esra o problemă veche, o vedem din Evanghelia dupa Matei 6:2, unde Domnul Isus a spus “tu dar cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni ” Din acest verset vedem că existau o categorie de oameni care făceau milostenie, sau dărnicie doar de ochii lumii. Şi vreau sa trageţi atenţie unde o făceau ei? În sinagogi sau locaş de închinare, cum ar fi biserica astăzi, pe stradă, şi toate acestea ca să fie văzuţi de oameni, şi ca gesturile lor să impresioneze pe alţii. Astăzi este la fel, mulţi oameni aleg special un loc unde ştie că va fi multă lume, (prin mass-media) şi dau bani. Nu că ar fi un lucru rău, dar o face ca să primească laude de la oameni.

Mai departe Domnul Isus spune “Ci tu cînd faci milosotenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta, pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău care vede în ascuns îţi va răsplăti” Matei 6:3-4. Isus Hristos trage atenţia la inima oamenilor, ca totul să izvorască dintr-o inimă curată şi sinceră. În biserica primară primii creştini aveau o atitudine desebită faţă de milostenie şi dărnicie. În cartea Faptele Apostolilor vedem ca: “toţi cei ce credeau, erau împreună la un loc, şi aveau toate de obşte, îşi vindeau ogoarele şi averile, şi banii îi împărţeau între toţi după nevoile fiecăruia”(Fapte 2:44-45) Prin urmare cînd se face o dărnicie se uită mai întîi la nevoiile oamenilor, şi ca să acopere o lipsă pe care o are aproapele său. O milostenie corectă nu este însoţi de zgîrcenie. Întrebarea mea este, ce fel de milostenie faci tu ? Care este motivaţia ei? Pentru cine o faci ?

Nu uita că ce semănă aceia vom şi secer. Dacă semănăm o milostenie plăcută lui Dumnezeu, răsplata nu va întărzia să vină, iar dacă semănam mîndrie şi zgărcenie, ca rezultat vom avea doar roade rele. Fie ca mereu sa ne însoţească doar faptele bune l-a care am fost chemaţi. Dumnezeu sa ne ajute !

Să nu ai alţi Dumnezei

În Argentina recent s-a căsătorit un cuplu , lucru foarte normal de fapt. Paradoxul constă în faptul că acest eveniment nu ar fi atît de mediatizat, dacă nunta nu ar fi oficializată în faţa unui dumnezeu diferit. Este vorba de un cuplu care au şi-au oficializat nunta în biserica maradoniană. Aceasta este o biserica închinată fostului fotbalist argentinian Diego Maradona. În această biserică toţi i se închină lui Maradona, care pentru unii este un dumnezeu, iar biserica este plină de poze cu fostul fotbalist.

Biblia spune la Deuteronom 20:3-4 “să nu ai alţi Dumnezei în afară de Mine, să nu îţi faci chip cioplit nici vreo înfăţişarea lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele care sunt mai jos decît pămînt“

Mai avem nevoie de comsomol ?

Întrt-un reportaj telivizat, a fost prezentat cum unii tineri din Chişinău au sărbătorit ziua comsomolului, şi de fapt l-au sărbătorit pe Lenin, idiologul principal. Autoarea reportajului a încercat să scoată ceva informaţii despre însemnătatea acestei zile. Cei intervievaţi nu au ştiut ce să răspundă, chipurile “aşa trebuie”. Am mai văzut noi aşa scenarii, cînd pentru a promova un rău erau folosiţi tinerii. Ei măcar nici nu puteau vorbi în limba romînă, dar acesta este un alt subiect. Iar un înalt funcţionar cu mare mîndrie spunea de şirul de evenimente culturale care se desfăşoară în întreaga ţară cu acest prilej. Am înţeles una , tinerii habar nu aveau ideie pentru ce strigau, ci doar se foloseau de acest pseudo- eveniment ca să se mai distreze. Am rămas indignat, că şi în mileniul trei se mai sărbătoresc idiologii leniniste. Iar oamenii care au suferit din cauza acestei unelte a diavolului, ar trebuie să ia o atitudine. Noi nu avem nevoie de comsomol, nu are nimic comun cu  istoria ţării noastre. Leninismul şi suratele ei sunt o religie falsă, şi din păcate sunt mulţi care o propagă, iar reportajul de aseară este un argument. Oamenii au nevoie de singurul Dumnezeu Adevărat, care poate să ne elibereze de orice lucru care ne robeşte. Apostolul Pavel în scrisoarea sa către Timotei spune “căci va veni vremea cînd oamenii nu vor putea să sufere învăţatura sănătoasă; ci îi vor gîdila urechile să audă lucruri plăcute şi îşi vor da învăţători după poftele lor. Îşi vor întoarce urechea de la adevăr şi se vor îndrepta spre istorisiri închipuite“(2Timotei 4:3-4). Fie ca Dumnezeu să ne ajute să îl căutăm pe singurul Dumnezeu şi nu lucruri inventate de oameni.

Istoria islamului – revelaţia lui Mohamed

În acest articol voi continua să relatez din cartea “Isus şi Mohamed ” de Mark A. Gabriel. Vom vedea cum a început Mohamed să devină proroc, şi în ce împrejurări. Iar ca să faci o comparaţie cu ceia ce ne spune Biblia despre Domnul Isus studiază Evanghelia după Ioan.

După ce Mohamed a împlinit 20 de ani, a început mai des să viziteze o mică peşteră care se afla lîngă Mekka. El petrecea foarte mult imp în rugăciune şi se ruga lui Dumnezeu şi îl implora ca El sa-şi descopere Faţa. Mohamed petrecea cîte trei zile în rugăciune, iar soţia lui Hadidja îi aducea hrană. Mohamed căuta oameni cu care să poată vorbi despre Dumnezeu. Asupra lui lui a avut o influenţă învăţăturile ibioniţilor (un curent creştin care însă nega ca Isus este Fiul lui Dumnezeu). Fratele soţiei lui, Barak bin Nofoula în scurt timp i-a devenit învăţător, şi îl învăţa pe Mohamed ……. creştinismul. În una din relatări se aminteşte ca Barak a fost tradus fragmente din Evanghelie în arabă. Alte izvoare istorice vorbesc ca în acele timpuri a fost tradusă Evanghelia după Matei în arabă. Şi este mult probabil ca Mohamed cunoştea Evanghelia.Şi este posibil ca el să fi fost educat în credinţa evreiască, deaorece se cunoştea la acele vremuri Tora (primele cinci cărţi din Vechiul Testament) şi  psalmii lui David.

În timp de 15 ani Mohamed ducea acelaşi stil de viaţă, se ruga în continuare în peştera de lîngă Mekka, învăţa creştinismul de la fratele soţiei lui. Cînd Mohamed a împlinit 40 de ani în viaţa lui s-a întîmplat un eveniment în urma căruia a rămas profund mişcat. În timpul obişnuitei sale rugăciuni în peştera Hira în vremea Ramadanului ” o revelaţie la cuprins”. Îngerul Gabriel stătea în faţa lui şi i-a spus să citească, la care Mohamed a răspuns că nu poate citi, atunci îngerul l-a apucat aşa de tare şi din nou i-a poruncit să citească, şi a primit acelaşi răspuns. Mohamed nu putea citi (Sura 96:1-3). Atunci s-a adresat după un sfat la Barak. Acesta la numit pe Mohamed proroc. Prin urmare soţia şi fratelei i-au aparţinut ideia că Mohamed a fost ales ca să fie prorocul adevărat de la Dumnezeu. Însă după moartea lui Barak, Mohamed nu a mai avut revelaţii, şi nici îngerul Gabriel nu i s-a mai arătat.

După cum am văzut Mohamed era disperat deoarece creştinii se închinau la mai mulţi dumnezei, şi ca rezultat avem islamul. Tu pe care Dumnzeu îl cauţi ? Poate şi tu ai o religie a ta, dar care este departe de adevărul lui Dumnzeu ? Te îndemn ca să studiezi Biblia şi sa-i cunoşti adevărul , “şi el te va face slobod”. 

Primarul Chişinăului răspunde

Astăzi Unimedia a prezentat răspunsurile Domnului Primar al Chişinăului Dorin Chirtoacă, la întrebările date de locuitorii capitalei. Au fost puse mai multe întrebări, şi unele ce ţin de activitatea organizaţiilor ce promovează imoralitatea prin manifestări publice sau prin panouri indecente. Domnul Chirtoacă a răspuns prea diplomatic şi departe de un răspuns concret. La întrebarea de ce încurajează afişarea unor panouri publicitare imorale, Domnul Primar ne cere să ne depunem plîngerea la…… primărie. După cum vedem oficalităţile capitalei nu prea sunt interesaţi de apărarea valorilor frumoase creştine. Iar dacă nu se va lua o atitudine pentru stopare imoralităţii vom suferi ca şi naţiune şi mai mult.

Blîndeţea- caracterul omului matur spiritual

De multe ori auzim concepţii diferite despre blindeţe. Ce înseamnă să fii blînd, cum se manifestă ea, de ce trebuie să fii blînd. În conceptul multora a fi blînd înseamnă a sta separat de alţii, a fi pris care se lasă călcat în picioare. Cuvîntul grecesc pentru blînd este protes, ceia ce înseamnă a primi toate ca din mîna lui Dumnezeu. Blîndeţea este opusul mîndriei şi al egoismului, ea este atitudinea omului care nu se preocupă numai de el însuşi, ci ţine seama şi de ceilalţi, aşa cum sunt ei. Exemplu cel mai bun de blăndeţe este Domnul Isus, El a fost blînd nu pentru că a fost slab, ci pentru că a fost tare, pentru că era deopotrivă cu Dumnezeu, prin urmare blîndeţea este un semn de tărie, de încredere în Dumnezeu şi nu de slăbiciune omenească. Omul blînd nu se va supăra ci se va ruga pentru cei din jurul său, va apăra adevărul şi va avea o relaţie frumoasă cu Dumnezeu şi cu oamenii din jurul său. Dar poate te întrebi ce beneficii voi avea dacă sunt blînd în aceste zile ale modernismului? Vei fi înălţat de Dumnezeu iar în Psalmul 34:11 spune că ” vor moşteni ţara, şi vor avea parte de belşug”. Dar cel mai mare beneficiu al omului cu un caracter blînd este ca “moşteneşti împărăţia lui Dumnezeu”(1 Corinteni 6:9-11). Tu ce fel de blîndeţe ai ? De la cine înveţi tu despre blîndeţe?

Fie ca mereu să te însoţească blîndeţea lui Isus, şi ca rezultat vei avea doar bucurie şi împlinire în tot ce faci.

Dreptul de a alege

Omul este creatura lui Dumnezeu (Genesa2:7), şi a fost înzestrat cu capacitatea de a alege. Prim urmare Dumnezeu mai mult ca oricine respectă drepturiel omului. De aceia şi Domnul Isus  o dată le-a spus mulţimii adunate despre alternativa de a alege. Şi a adus ca exemplu poarta strîmtă- poarta largă, pomul bun – pomul rău, casa zidită pe stincă casa zidită pe nisip. După cum vedem avem de unde alege. Şi în viaţă suntem puşi de multe ori în faţa unei alegeri. Însă de felul cum o facem depinde viaţa noastră atît pe pămînt , cît şi în veşnicii. Omul poate să meargă pe două porţi, una strîmta care reprezintă pe Domnul Isus, şi bucuria de a fi cu El (Matei7:13-14), iar alta poarta cea largă, o poartă care te ademeneşte cu lucruri trecătoare şi care nu poate să-ţi umple golul din inimă. O poartă care pînă la urmă te duce la perzanie, şi din păcate majoritatea oamenilor merg pe ea. Viaţa acum este mai mult ca ori cînd plină de tentaţii, fiecare face ce vrea, şi fiecare faptă îl caracterizează pe un om, iar faptele sale sunt ori bune ori rele. Domnul Isus pe omul bun îl aseamănă cu un pom roditor, care face roade bune, şi care nu poate face roade rele. Iar pe omul rău îl aseamană cu un pom neroditor, care face roade rele, şi ca rezultat va fi tăiat şi aruncat în foc. De astfel de oameni trebuie să ne ferim, ” feriţi-vă de cînii aceia; paziţi-vă de lucrătorii aceia răi; păziţi-vă de scrîjilaţii aceia” Filipeni 3:2. Deoarece aceşti oameni iubesc minciuna şi trăiesc în ea. Dînşiii au ales să trăiască în acest mod.

Prin urmare în viaţă avem o alternativă, ori alegem calea lui Dumnezeu, care este una îngustă, însă cu roade bune, ori alegem calea largă, pe care merg majoritatea, care duce la un sfîrşit tragic. Tu ai dreptul să alegi.

Scopul scuză mijloacele

Aşa spunea prin 1520 omul politic italian Nicolo Machiavelli în cartea sa “Princepele”. Unde fraza “zicala scopul scuze mijloacele” a deveni celebră, mai ales cînd vrei să atingi ceva cu orice scop, indiferent de mijloace, ceia ce nu este corect în faţa lui Dumnezeu. De ce am început cu această zicală, deoarece majoritatea oamenilor încearcă să ajungă undeva pe căi mincinoase. Mai ales cînd este vorba de un rezultat mare, iar dacă este vorba de o sumă mare de bani , omul calcă peste orice element al bunului simţ. Cu aceasta problemă m-am întîlnit săptămîna care a trecut. Jucînd fotbal pentru comuna mea în cadrul campionatul raional, echipa adversă, au avut în componenţă şase jucători străini, lucru care contravine regulamentului. Chiar dacă s-au bucurat de succes pe moment, pînă la urmă , au fost spru pedepsiţi ăi descalificaţi. A fost o bucurie pe moment, însă au rămas cu onoarea pătată.Echipa adversă au folosit orice mijloc ca să ajungă la scop. un scop care nu s-a mai realizat, deaorece Dumnezeu nu se lasă batjocorit. Biblia spune “Pîinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă îi este plină de pietriş“(Proverbe 21:17) Dumnezu spune ca mincinoşii nu vor vedea Împărăţia Cerurilor. Fie ca Dumnezeu să ne ajute ca să facem orice lucru ca şi pentru Dumnezeu, şi răsplata tot de la EL va veni.

Politicienii lituaneni au discernămînt

Astăzi maimult eposturi de radio au difuzat o ştire unde despre acţiunea întreprinsă de parlamentul lituanian. Aesta a interzis orice propagandă homosexuală printre minori. Evident că această decizie nu a fost pe placul ILGA Europa care, au declarat că nu se vor supunei autorităţilor, şi vor ataca decizia la Consiliul Europei. Nu este ceva surprinzător acţiunea de refuz a aceste organizaţii, care “batjocoresc decizia dregătorilor”(Iuda 7). Este lăudabila decizia Lituaniei, care doresc să-şi protejeze copii de pericolul homosexualităţii, şi ne pare rău că politicienii de la noi nu fac nimic în acest sens. Dar se lasă foarte uşor manipulaţi de organizaţii care promovează imoralităţile. Dacă liuanienii au putut face acest lucru, sunt ferm convins că şi la noi se va putea, trebuie doar de prezentat la oameni pericolul dacă vom sta indiferenţi.

Tratament urît în propria ţară

Astăzi am avut ocazia să plec în Transnistria. De fiecare dată cînd plec în această regiune controlată de regim străin mă cuprinde parcă o presiune interioară mare. Aşa a fost şi de data aceasta. La vama de la Dubăsari, pentru ca să intri pe celălalt mal al Nistrului eşti supus unui chin psihologic. Aşteptări de lungă durată, lumea totă este într-un stres din cauza miliţienilor care cu o duritate deosebită îţi verifică actele, şi parcă abia aşteatpă nerigularităţi în actele tale. Nici unul din aceşti miliţieni nu cunosc limba romînă, iar cînd încerci să vorbeşti în limba ta, aprind în ei un foc al mîniei. Cetăţenii cu numere de Republica Moldova au un tratament diferit de cei cu numere de Transnistria. Însă nu îi acuz pe aceşti oameni , ei sunt produsul unui regim. După cum afirmă însăşi concetăţenii noştri, un regim care se gindeşte doar la ei şi atît. Nu le pasă de simplu cetăţean. Eu am fost o victimă astăzi ai acestui regim. Au inventat un pretext ca să mă reţină pe mine şi încă un prieten de al meu, doar că li “s-a parut ” că am mers pe roşu. Mi-au citit mai multe articole neclare, care chipurile dovedesc vinovăţia mea. Au recunoscut pînă la urma că trebuie să se hrănească cu ceva, însă cum nimeni nu îi controlează nu am avut unde să fac o reclamare. Am fost nevoit să le dau ceva bani ca să mă lase în pace.

Cred că şi tu ai avut de a face cu situaţii cînd ai fost acuzat pe nederept. Însă cel care ne face nouă mereu dreptate este Dumnezeu. Nu mai EL este acela care la timpul potrivit va cere socoteală fiecărui pentru orice faptă făcută în timpul trăirii sale pe pămînt. Fie ca Dumnezeu să ne ajute ca să nu învinuim pe nimeni pe nedrept, şi să avem un tratament faţă de cetăţenii noştri aşa cum o vrea Dumnezeu.

Cît va ţine o alianţă politică

Toamna aceasta a fost una plină de mariaje politice în Moldova. A început Vladimir Filat cu noul sau proiect politic, unde au fost atraşi mai mulţi politicieni. Ca zilele acestea o nouă fuziune politică s-a conturat, este vorba de partidele PDS, şi PSD. Unul este condus de Eduard Muşuc iar altul de Dumitru Braghiş. Dacă să ne uităm atent nici unul din aceste partide nu prea au avut succes la recentele alegeri locale. Poate şi aceste fi cazul fuziunii.  Totul nu este decît relativ , chiar dacă liderii acestor formaţiuni jură credinţă, şi parteneriat de lungă durată. Dar este un scenariu deja cunoscut. Examenul durabilităţii va fi alegerile parlamentare, iar în cazul unui eşec este posibil o despărţire. Apoi avem cazul Partidului Democratic care împreuna cu partidul condus de Oleg Serebrean (PSL) să se uniască. Sincer să fiu toţi acesşti lideri politici care s-au remarcat doar prin discuţii de lungă durată, de fuziuni şi despărţiri de partide, nu prea  vor avea şanse.Şi ştiţi de ce ? Lumea este foarte mult plictisită de vorbe şi nimic acţiuni. Populaţia nu este interesată de aceste fuziuni , ci de acţiuni specifice. Oamenii simpli doresc ca politicienii să le împlinească doleanţele care nu sunt puţine. Iar ca politicienii noştri să aibă credibilitate în faţa cetăţeanului trebuie mai mult să lucreze pentru binele comun, şi să se gindească nu numai la foloasele lor ci şi la ale altora. Şi atunci va fi posibilă ca o alianţă politică să fie durabilă.

Fotbalul moldovenesc în ascensiune

Selecţionata de fotbal a Moldovei a făcut cel mai spectaculos salt în clasamentul FIFA (Federaţia Internaţională de Fotbal Asociaţie). Acum naţionala noastră se află pe 61 cu 497. Aceasta a fost posibil şi datorită evoluţilor foarte bune în ultimele meciuri. Este un rezultat îmbucurător şi credem că Moldova va progresa şi mai mult pentru a aduce un nume bun peste hotare. Iar dacă jucătorii moldoveni ar lua fotbalul mai în serios, şi nu l-ar juca doar din simplu amatorism, ar creşte şi nivelul “sportului rege”. Avem foarte mulţi tineri talentaţi care trebuie doar încurajaţi să vadă mai întii partea sportivă şi apoi cea materială. Cred în viitorul sportiv al Moldovei, şi chiar dacă cineva ar zice că visez aiureli , dar Moldova va putea juca o dată o finală la un turneu internaţional european. Trebuie doar să ai credinţă că o poţi face. Avem exemplu Braziliei care în programul de pregătire a selecţionatei sale, are introdus şi studiul biblic. Am avut onoarea sa-l cunosc pe capelanul naţionalei Braziliei, Domnul Alex Ribeiro, care afirma că doar crezînd în Dumnezeu poţi realiza lucruri mari. De ce n-am face-o şi noi. Suntem doar naţiune creştină. E timpul doar să începem a studia Biblia, şi a crede că Dumnezeu poate face din lucrurile mici, lucruri mari.

Securitate la trafic înseamnă viaţă

 Potrivit unor unui studiu în Republica Moldova la fiecare al 5-lea accident rutier moare un om. Este tragic, deoarece oamenii sunt ucişi de propria lor nechibzuinţă. E adevărat că uneori suferă şi cei nevinoveţi, ca în cazul şoferului ucis de maşina unui înalt funcţionar de stat. Sau accidente comise de unii şoferi care chiar dacă slujesc Preşedintelui ţării comit accidente rutiere banale din lipsă de bun simţ la volan. Obişnuesc să asult ştiri cînd merg cu maşina, şi cazul care l-am auzit m-a îngrozit , de fapt pe toată opinia publică. S-au pornit la o nunta care s-a prefăcut din simpla neatenţie  şi a mîndrie a unei minţi neîncercate, într-o tragedie de proporţii. Bilanţul a fost dfe patru morţi şi rană sufletească pentru familii întregi.Să fii şofer înseamnă permanent pericol, şi din păcate în cazul Moldovei este o realitate dură. Tinerii o dată cu primire carnetului de conducere, devin nerăbdători şi li se pare că controlează situaţia, şi de multe ori comit accidente rutiere. Iar nerăbdarea la volan este principala cauză a gravelor încălcări. Chiar dacă nu ai o experienţă destulă în ale şofatului, însă cu răbdare se compensează. O altă cauză este starea de ebrietate, şi iarăşi se poate vorbi de lipsă totală de bun simţ la volan, din momentul ce te urci la volan în această stare, rişti foarte mult să laşi pe cineva orfan, vaduvă sau invalid pentru o viaţă întreagă, iar tu rămîi cu o ştampilă de ucigaş pe conştiinţă. Am observat că unii şoferi sunt foarte obraznici la volan , nu acordă prioritate, te claxonează dacă nu le place ceva, şi nu de multe apelează şi la violenţă fizică. Este plăcut cînd există înţelegere la trafic între şoferi. Iar un sincer multumesc sau să îţi ceri scuze, va da  dovadă  maturitate la trafic şi vei fi o lumină pentru alţii. Papa de la Roma a declarat ca dacă şofirii s-ar ruga Domnului pentru răbdare şi înţelepciune înainte de a urca la volan, nunărul accidentelor ar fi mai puţine.Şi înclin să-i dau dreptate, şi eu înainte de a ma urca la volan mă rog Domnului. Nu sunt încă un şofer cu experienţă, însă ma strădui ca la trafic să dau dovadă de bun simţ. Fie ca Domnul să vă protejeze ori unde veţi fi.

Avem oare politicieni credibili ?

Am trecut şi peste alegerile locale, parcă totul s-a aşezat la loc. Avem un primar general , un consiliu, şi un preşedinte al acestuia. Febra alegerilor s-a încheiat. Dar nu pentru mult timp, căci bat la uşă alegerile parlametare. Şi atunci din nou vom fi încărcaţi cu promisiuni de la diferiţi lideri şi formaţiuni politice. Toţi vor încerca disperat să ne convingă că sunt cei mai buni pentru a scoate ţara din criză. Cu toţi ştim ce lupta se va da pentru viitoarele alegeri, miza este prea mare. Simpatizam şi eu un partid o dată, îl simpatizam pentru convingerile sale şi pentru scopurile propuse. Însă m-am convins a cîta oară că unele partide doresc doar să se folosească de alegători, iar în cazul în care ajung la putere caută de interesul lor , sau doar ale unor grupări, dar nu de interesul întregii ţări. Analizez de pe acum activitatea politicienilor, să fiu sincer nu prea văd ca da al lor sa fie da, şi nu să fie nu, aşa cum o spune şi Biblia. Este aici şi cazul Preşedintelui ţării, care ne demonstrează de multe ori cum sa-ţi încalci cuvîntul promis. Iar dacă numarul unu în stat face aşa ceva, ce fel de exemplu să fie pentru alţii. Cum se leagă îmbrăţişarea idiologiei comuniste care este o religie falsă şi periculoasă cu faptul desele pelirinaje pe la mănastiri. Personal văd acest lucru ca pe o făţărnicie politică, sau o manipulare a cetăţenilor. Este evident politicienii noştri nu au o maturitate politică. Nu văd un partid care să aibă un program clar şi care să protejeze naţiunea noastră de imoralitate. Nu ştiu de ce, dar orice partid cînd este vorba de imoralitate se înclină în favoarea ei. Este dovedit istoric că oricine susţine imoralitatea se autodistruge pînă la urmă. Doresc mult ca  în perioada care a mai rămas pînă la alegeri să fie un partid care să aibă la baza programului electoral bunăstarea spirituală a oamenilor, şi apoi cea materială care pînă la urmă izvorăşte din prima. Doresc să avem politicieni care să aibă bunul simţ, şi puterea de a sta tare pe poziţie în faţa oricărui pericol. Degeaba jură unii din ei cu mîna pe pe Biblie, dacă nu are ideie ce scrie în ea. Şi sunt convins că a venit timpul în care trebuie să se implice în politică oameni cu caracter, care să fie catalogaţi ca şi politicieni credibili  în faţa cetăceţeanului.

Ce generaţie vom avea ?

Nu este o zi în care la ştiri să nu aminteasca despre consecinţele exodului populaţiei peste hotare în vederea găsirii unui serviciu mai bun. Un serviciu care i-ar ajuta să îşi întreţină familiile, şi pentru a le oferi un viitor mai bun. Însă ştirile nu încep cu bunăstarea pe care o poate avea cineva în urma muncii peste hotare, dar începe cu realităţi dure. Copii orfani cu părinţi în viaţă, o nouă generaţie educată în spiritul materialismului, şi majoritatea din tineri cu caractere rebele. În timpul sărbatorii vinului, un înalt oficial într-un interviu afirma că avem o generaţie de tineri înţelepţi, şi asta pe fondalul unor imagini ale unor tineri care sub influenţa băuturilor alcoolice spuneau numai prostii. De astfel de generaţie avem nevoie? Apoi conform unor date statistice circa 75 mii de copii sunt lăsaţi de părinţii lor, şi pleacă peste hotare. Ce se va întîmpla cu aceşti copii? Şi aceştia la sigur că vor urma sintagma trăeşte-ţi clipa atît de des promovată eronat de unele organizaţii şi de mass-media. Aceşti copii nu sunt protejaţi de părinţii lor de pericolul imoralităţii şi al păcatului. Aceşti copii  sunt viitorul ţării, dar valorile în care cresc ei vor afecta negativ ţara noastră. Acest lucru a fost confirmat într-o emisiune şi de o tînără a cărei părunţi au plecat la muncă peste hotare pe cînd ea avea doar 7 ani, însă acum este studentă la colegiu. Ea a suferit enorm de pe urma plecării părinţilor, nu au ajutat-o nici banii trimişi ea dorea dragostea mamei şi protecţia tatălui ei. Un alt caz şocant este cel al unui vecin de al meu. Acum are 9 ani, mama lui a plecat pe cînd avea doar 2 ani, şi de atunci nu am mai văzut-o, iar cînd îi aminteşti de mama lui, îi dau lacrimi în ochi, şi spune că nu o mai ţine minte. Sunt realităţi dure, şi ar trebui părinţii să se gîndească foarte bine cînd hotărăsc să lase copii şi să plece. Ori va primi o educaţie corectă şi sănătoasă de la părinţi, sau va cădea pradă educaţiei banului şi al antivalorilor care se promovează singure. “Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale”(Proverbe 10:1). Fie ca Dumnzeu să ne ajute ca să avem grijă de generaţia tînără educată în spiritul valorilor creştine sănătoase.