Blîndeţea- caracterul omului matur spiritual

De multe ori auzim concepţii diferite despre blindeţe. Ce înseamnă să fii blînd, cum se manifestă ea, de ce trebuie să fii blînd. În conceptul multora a fi blînd înseamnă a sta separat de alţii, a fi pris care se lasă călcat în picioare. Cuvîntul grecesc pentru blînd este protes, ceia ce înseamnă a primi toate ca din mîna lui Dumnezeu. Blîndeţea este opusul mîndriei şi al egoismului, ea este atitudinea omului care nu se preocupă numai de el însuşi, ci ţine seama şi de ceilalţi, aşa cum sunt ei. Exemplu cel mai bun de blăndeţe este Domnul Isus, El a fost blînd nu pentru că a fost slab, ci pentru că a fost tare, pentru că era deopotrivă cu Dumnezeu, prin urmare blîndeţea este un semn de tărie, de încredere în Dumnezeu şi nu de slăbiciune omenească. Omul blînd nu se va supăra ci se va ruga pentru cei din jurul său, va apăra adevărul şi va avea o relaţie frumoasă cu Dumnezeu şi cu oamenii din jurul său. Dar poate te întrebi ce beneficii voi avea dacă sunt blînd în aceste zile ale modernismului? Vei fi înălţat de Dumnezeu iar în Psalmul 34:11 spune că ” vor moşteni ţara, şi vor avea parte de belşug”. Dar cel mai mare beneficiu al omului cu un caracter blînd este ca “moşteneşti împărăţia lui Dumnezeu”(1 Corinteni 6:9-11). Tu ce fel de blîndeţe ai ? De la cine înveţi tu despre blîndeţe?

Fie ca mereu să te însoţească blîndeţea lui Isus, şi ca rezultat vei avea doar bucurie şi împlinire în tot ce faci.