Ziarul Liber la piaţa “Calea Basarabiei”

Astăzi împreună cu mai mulţi reprezentanţi ai mişcării “Generaţia Curată“, am mers să distribuim Ziarul Liber la piaţa Calea Basarabiei şi la spitalele din zona Malinei Mici. Mie mi-a revenit să conduc echipa care a plecat la piaţa “Calea Basarabiei” (Talcioc). Din păcate am avut prea puţine numere ca să putem distribui la toţi vânzătorii. În acest număr preotul bisericii Bunavestire, Vasile Filat, a scris un articol special dedicat vânzătorilor şi anume “Cum să câştigi la cântar”. Vânzătorii au primit cu bucurie ziarul pentru că ei citeau informaţie doar în limba rusă. Majoritatea ne mulţumeau foarte mult pentru că le aduceam o altfel de informaţie, deoarece lumea, după cum spuneau ei, au obosit de bârfe politice.

 Ne rugam ca Domnul să ne dea posibilităţi pentru ca în viitor să putem aduce mult mai multe ziare pentru vânzătorii de la această piaţă, dar şi de la alte pieţi din oraş.

Vreau sa vă anunţ că Ziarul Liber apare în fiecare marţi, şi se poate procurat din orice chioşc poştal. Iar din luna august se începe abonarea la această publicaţie.

Voronin ne îndemnă să urmărim atent

Ieri Vladimir Voronin, încă preşedinte al Moldovei a declarat că trebuie să fim atenţi la preşedintele de  onoare al Partidului Democrat. Voronin a afirmat că meritele principale îi aparţin lui Diacov şi nu lui Lupu de care a fost extrem de dezamăgit. De-a lungul istoriei politice de la noi, Dumitru Diacov s-a arătat un politician “şmecher” care în funcţie de interes a ştiut cu cine să facă coaliţie. Nu este exclus faptul că şi de data aceasta s-a folosit poate de atitudinea sinceră a domnului Lupu de a produce o schimbare, pentru a intra din nou în Parlament. Acum 5 ani Diacov  declara că l-ar încânta comasarea partidului pe care îl conduce cu PCRM şi crearea unui partid socialist european. Acum cred că este în interesul atât a lui Voronin cât şi a lui Diacov că această fuziune să aibă loc. Numai că mă tem că în cazul în care se produce această fuziune Partidul Democrat va avea soarta PPCD-ului.  Cu toate că Diacov, vorba lui Voronin este foarte “skolzkii”, va şti cum să iasă şi din această situaţie. Dar pănă a avea tabloul complet vreau să vă amintesc că anume Partidul Democrat este principalul susţinător al mişcării homosexualilor şi lesbienilor din Moldova. Oricum este foarte îgrijorător faptul că PD a intrat în parlament şi din aspectul moralităţii nu numai din aspect politic.

Sunt pregătiţi comuniştii să piardă?

Nu. Acesta ar fi răspunsul. Chiar dacă liderul spiritual al comuniştilor, Mark Tcaciuc, a afirmat într-o conferinţă de presă că chipurile Partidul Comunist este unicul partid care ştie să piardă frumos. Haideţi să vedem cum ştiu ei să facă acest lucru. Imediat după ce primăria Chişinăului a fost câştigată de liberalul Dorin Chirtoacă, preşedintele ţării imediat a început o luptă fără sfârşit la adresa noii administraţii. Vă aduceţi aminte că nici nu dorea cel puţin să dea mâna cu primarul general al capitalei, s-au conflictul Termocom,s-au diferite scheme urâte în Consiliul Municipal. Asta oare în opinia comuniştilor înseamnă să pierzi frumos? Dar oare ce se întâmplă în alte raioane unde nu au câştigat comuniştii? Exact aceeaşi soartă ca şi la Chişinău. Nici o primărie necomunistă nu a benefeciat de vre-un ajutor din partea administraţiei publice centrale, dar au fost din plin ponegrite cu tot felul de cuvinte şi acţiuni denigratoare.  Acesta sunt doar câteva exemple care ne arată clar că actuala putere, nici într-un caz nu va admite  să piardă alegerile, ci este foarte posibil să folosească tehnici pentru a falsifica din nou alegerile. Comuniştii au folosit mereu arma minciunii şi a fricii pentru a se impune, şi vorba înţeleptului biblic Solomon “nimic nu este nou sub soare”, astfel că astăzi ne putem aştepta la orice din partea acestui partid.  Fie ca astăzi Dumnezeu să protejeze Moldova de orice fraudă şi ca la putere să vină oameni cu frică de Dumnezeu.

Cât de credibil a fost Lupu?

Ieri în cadrul ultimei dezbateri electorale de la postul naţional de televiziunie s-au  “duelat”  democratul Marian Lupu, şeful Alianţei Noastre, Serafim Urecheanu, şi unul din liderii comunişti Igor Dodon. Ultima dezbatere a fost una cu adevărat pe muchie de cuţit, având în vedere replicile  şi acuzele dure aduse de cei trei concurenţi electorali unul altuia. Urmârind aceste dezbateri m-am întrebat cât de credibil este Marian Lupu, având în vedere trecutul (poate şi prezentul)  său comunist. Noul lider al democraţilor moldoveni a fost acuzat de trădare de fostul său coleg Dodon. Acesta din urmă a inşirat o listă întreagă de “realizări ” ale epocii comuniste. Ce e drept eu de când sunt comuniştii la putere nu prea am văzut şi nici nu am simţit. Ba din contra, trăiesc vremuri când societatea este devizată enorm de mult în ai “noştri” şi “ai lor”. Dar întorcându-mă la dezbaterile de ieri, aş menţiona că cea mai bună prestaţie după mine, a avut-o Serafim Urecheanu, iar gestul său care a îndemnat populaţia ca să îşi dea votul pentru cele trei partide AMN, PLDM şi PL a fost unul de-a dreptul frumos şi lăudabil. Cât ţine de Marian Lupu, se pare că dumnealui nu este pregătit să devină un lider. Deşi vorbeşte convingător (nu ştiu cât de adevărat), mă întreb ca şi mulţi alţii. De ce nu a ieşit mai devreme din PCRM, dar a aşteptat până acum? De ce nu spune lucrurile pe nume, dar  se învârteşte în jurul unui subiect minute întregi? De ce a ales anume PD şi nu alt partid?  De sinceritatea şi credibilitatea domnului Lupu ne vom convinge în curând, poate chiar foarte curând. Dar până atunci vă îndemn ca mâine să mergem şi cel puţin pentru o zi să ne simţim la noi acasă.

Cât de jos au căzut

Imoralitatea nu mai are frâne. Cel mai tragic lucru este că de multe ori ea este încurajată de înalţi demnitari de stat, şi chiar de preşedinţi. Un caz recent este cel al noului preşedinte american Barak Obama. Noul preşedinte a declarat deja de trei ori că America nu mai este o ţară creştină. De gafele şi declaraţiile sfidătoare la adresa creştinismului  Obama în scurta carieră de preşedinte deja a “obişnuit ” lumea. Însă una din ultimele sale decrete de-a dreptul a şocat societatea americană cunoscută drept una mai mult sau mai puţin conservatoare.  Acesta a refuzat să aprobe Ziua Naţională de Rugăciune , doar pentru o singură zi, dar în schimb a declarat printr-un decret ca luna care a trecut, adică iunie, să fie  “luna homosexualilor, lesbienilor, bisexualilor şi transsexualilor”.  În contrast cu acesta, fostul preşedinte american Ronald Reagan a declarat anul 1983 “Anul Bibliei” . Doar în ceva mai mult de două deceni valorile s-au schimbat total. Cât de jos va cădea America nu se ştie, dar  un lucru e cert, creştinii mai mult ca oricând trebuie să se unească şi să apere valorile fundamentale ale Bibliei promovându-le  “la timp şi ne la timp”. Să dea Domnul ca noua conducere a Moldovei să aibă în vedere că în Moldova majoritatea se pronunţă a fi creştini, iar când se ia o hotărâre , să ceară părerea şi a majorităţii. Să nu se mai ia decizii doar pentru un grup de imorali care atentează la valorile şi chiar Constituţia ţării noastre.

Despre Înţelepciune

Astsăzi am citit proverbe din Biblie despre înţelepciune. Şi chiar din capitolul unu, când citeam, mi-am adus aminte de părinţi care îmi dadeau sfaturi încă de mic, şi eu de cele mai multe ori le ignoram, motivând că sunt mare deja, şi ştiu ce fac cu viaţa mea. De aceea vreau să le mulţumesc nespus de mult părinţilor mei care au depus tot efortul ca să nu apuc “pe calea celor răi”. Însă capitoul doi din cartea Proverbe  ni se spune ce trebuie să facem pentru a dobândi înţelepciune.

1. Să primim învăţăturile părinţilor noştri. Oare câşi copii în zilele de astăzi mai doresc să îşi asculte părinţii mai ales daca aceştia le dau un sfat bun. Tinerii audevenit tot mai rebeli şi mai aroganţi, iar orice sfat este un “atentat” la persoanliatea lor.

2. Să cauţi şi să te rogi pentru pricepere. Încă de mici ne asumăm  nouă că ştim totul şi că nu avem nevoie ca cineva să ne înveţe.  Unii tineri de astăzi sunt predispuşi să îşi petreacă timpul căutând bani, bunuri materiale, şi neglijează total latura care rămâne, adică priceperea şi înnţelepciunea. Biblia spune să căutăm priceperea ca argintul şi să umblăm după ea ca după o comoară (Proverbe 2:2), şi doar atunci vei avea…

3. ..frică de Dumnezeu şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu

4. Să ştii că Dumnezeu dă înţelepciune (v6).  Dumnezeu deasemenea dă izbândă celor prihană, şi este un scut pentru cei care umblă în nevinovăţie. Numai El păzeşte calea credincioşilor Lui

5. Priceperea şi înţelepciunea te păzesc de: calea ce rea, de omul care ţine cuvîntări stricate, de cei care părăsesc cărările adevărate, de cei care se bucură să facă răul, de cei care umblă pe drumuri sucite, de curve care întrebuinţează vorbe ademenitoare” ( Proverbe 2:12-16)

Dragi cititori Biblia ne spune că “oamenii fără prihan (fără vină, curaţi, curaţi la suflet) vor locui locui ţara, dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea” (Proverbe 2:21-23) Prin urmare alegerea ţine de fiecare din noi. Ori alegem să urmă într-u totul Legea lui Dumnezeu, ori nu ne mai pasă de Dumnezeu. Iar consecinţele nu se vor lăsa mult aşteptate.

Democraţia — şansa de a ne corecta conducătorii.

 Potrivit indicatorului democraţiei al publicaţiei «The economist», Republica Moldova se plasează pe locul 62 din 167 ţări ale lumii după nivelul de avansare a democraţiei. Problemele democraţiei în ţara noastră se leagă evident pe funcţionarea guvernării, pe cultura politică şi pe participarea politică a populaţiei. De multe ori democraţia nu este cel mai bun lucru, dar în condiţiile când o altă formă de organizare şi conducere a societăţii mai bună nu s-a inventat încă, este de datoria noastră să o promovăm în fapte. Conform definiţiei demoraţiei, puterea supremă în stat este exercitată nemijlocit de către popor, însă ceea ce se întâmplă în ţara noastră este o sfidare a valorilor democratice. Probabil Moldova are nevoie de un Moise care să ne ducă prin pustie încă vreo patruzeci de ani, pentru a ne debarasa de mentalitatea învechită impusă de perioada sovietică în care am trăit. Astfel nu pot să îmi explic cum pot cetăţenii de azi să voteze un regim de pe urmă căruia au avut de suferit enorm. Un regim care a fost condamnat în majoritatea ţărilor din lume, dar un regim după care o parte a populaţiei ţării noastre încă mai tânjeşte. Chiar dacă pe termen scurt omului de rând ia fost bine, înse pe termen lung, avem rezultatul pe faţă. Uniunea Sovietică ne-a demonstrat ce nu este democraţie. Deşi avea una din cele mai democratice constituţii, realitatea era total alta. Acest lucru l-au moştenit şi actuala guvernare şi aplică aceleaşi principii ale predecesorilor lor sovietici. Dacă partidul de guvernământ ţinea la principiile democraţiei atunci cu adevărat fiecare om din această ţară s-ar fi simţit apreciat şi liber, şi nu ar întreprinde tot felul de acţiuni doar pentru a părăsi ţara. În condiţiile democraţiei impuse de partidul de guvernământ în curând vor rămâne în ţară doar cei care îi mai votează. Dacă facem o retrospectivă în istorie vom vedea că toate experimentele de tip comunist s-au transformat de fapt în regimuri totalitare, unde libertăţile fundamentale ale oamenilor au fost restrânse drastic. Astfel cum să explicăm faptul că republica Moldova bate record după record la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pierzând proces după proces. Sau cum ne explicăm faptul că societatea noastră este devizată mai mult ca oricând, iar comuniştii în continuare o dezbină şi prin sloganul lor electoral care ne îndeamnă să ne apărăm patria, un slogan care accentuiază şi mai mult starea de conflict din societate şi încurajează haosul în ţară. Sau cum poate să meargă vorba despre democraţie dacă actuala guvernare atentează la libertatea religioasă a omului de rând. Să nu uităm că statele comuniste au atacat direct biserica direct, acuzând-o de cele mai multe ori că colaborează cu capitaliştii, ca ulterior au acaparat-o şi au folosit biserica pentru interesele de partid şi de stat. Un exemplu în acest caz este şi îndemnul unei înalte feţe bisericeşti de la noi care ne îndeamnă să votăm partidul de guvernământ la alegerile din 29 iulie. Democraţia înseamnă ca religia să fie liberă şi să poată funcţiona ca ghid moral pentru omul de rând. Avantajul democraţiei este că oferă şansa populaţiei de aşi corecta conducătorii ceea ce nu există în comunism. Într-o societate democratică este posibilitatea ca un Guvern întreg să fie demis cu totul la cererea populaţiei. Democraţia asigură un sistem de auto-corecţie ceea ce iarăşi este departe de comunism. Fie ca la alegerile din 29 iulie să ne gândim pe termen lung, dar să nu privim îngust, alegând pseudo-stabilitatea de acum.

Aş vrea să mă întorc la Moise, care a condus poporul Izrael prin pustie, din cauza cârtirii acestora şi a nostalgiei după robia Egiptului. Doresc foarte mult ca oamenii de la noi să lepede orice nostalgie după regimul sovietic în care am trăit, şi să îşi pună toată nădejdea în Dumnezeu, care poate cu adevărat să aducă o schimbare în inimile oamenilor şi ulterior în întreaga societate.

 

 

 

 

 

Imoralitatea ia amploare

Fiind în vizită la părinţii soţului meu, am rămas foarte indignată de ceea ce am auzit. Imoralitatea ia amploare cu paşi rapizi. În ultimile luni, s-au întîmplat nişte cazuri infiorătoare. Recent a avut loc o tentativă de viol, unde un minor de 16 ani intenţiona să violeze servitoarea de la şcoală, aceasta cu vîrsta în jur de 45 ani. Băiatul a urmărit-o pe femeie cînd ea a rămas singură, şi a atacat-o.   Femeia de serviciu spune că la urmărit foarte bine pe violator, deoarece acesta toată ziua a stat la şcoală urmărind fiecare pas a acesteia. La doar 16 ani acest minor, a reuşit să comită şi alte infracţiuni de acest gen. Se vede o bună experienţă la acest copil, din felul cum şi-a pregătit terenul de atac. Victima ştiind de comportamentul lui anterior şi-a dat seama de intenţia lui, şi a început să strige, chemînd după ajutor. În bucătăria şcolii lucrau nişte oameni, ei au auzit ţipetele disperate a servitoarei, şi au început să strige. Băiatul şi-a dat seama că poate fi prins în orice moment, a fugit acasa. Cel mai trist a fost cînd poliţia a venit acasă, să-l interogheze pe minor, părinţii au spus că el a fost toată ziua acasă. Prin faptul că părinţii au minţit, ei de fapt au încurajat pe băiatul lor să comită şi alte infracţiuni, ştiind că părinţii îi vor lua apărarea. Aceasta este greşeala cea mai mare a părinţilor care acoperă greşelile copiilor lor. Cum vom avea o societatea educată dacă chiar părinţii încurajează pe copiii lor să facă lucruri rele. Nu aceasta este educarea copiilor cînd îi protejăm pentru răul făcut. Eu îmi aduc aminte de copilăria mea şi chiar pînă acum, fiind mare, părinţii mei cînd văd că nu fac ceva corect, mă mustră şi mă corectează. Pentru că o fac pentru binele meu şi pentru binele celor din jurul meu. Dacă ar face aşa toţi părinţii, ce generaţie sănătoasă am creşte pentru binele acestei ţări.

Cît ţine de minorul violator, după acest incident, oamenii din sat au povestit şi alte lucruri rele şi chiar foarte ruşinoase despre el. O femeie după ce şi-a scos viţica undeva să pască, a văzut cum acest băiat, în vîrstă de 16 ani întreţinea relaţii sexuale cu viţică. Deci, pe lîngă faptul că este violator, el este şi zoofil. Eu cred că, atît autorităţile din sat cît şi şcoala, şi întreg satul, ar trebui să se ia măsuri în privinţa acestui minor. Pentru că mâine poate fi altcineva victima acestui infractor. Biblia spune la Proverbe 13:24 ” cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată”

Instituţia familiei în Transnistria a intrat în colaps

Deşi au decretat anul acest, drept nul familiei, oficialii transnistreni au afirmat că instituţia se află într-o stare jalnică. De exemplu în oraşul Tighina (Bender) doar în prima jumătate a anului s-au înregistrat 267 de căsătorii,  iar divorţuri au fost 181.  Mult mai rău este situaţia naşterilor în aceast oraş. Din luna ianuarie până în luna iunie s-au născut 559 de copii iar numărul decedaţilor se ridică 678 . Se pare că aceste cifre nu sunt departe de ce se întâmplă şi pe partea dreaptă a Nistrului. Acest lucru ne demonstrează încă o dată că dacă statul nu va lua atitudini în acest sens ne vom trezi că peste 50 de ani, vom avea o populaţie mult redusă, şi localităţi tot mai pustii. 

Cultura comunicării în administrarea publică

 Fiind alertat de limbajul pe care îl posedă unii fucnţionari publici am decis să scriu acest articol. Am constatat din păcate că funcţionarii publici de la noi au un limbaj care de cele mai multe ori lasă de dorit, ca să mă exprim mai «moale». Această campanie electorală încă o dată ne demonstrează cât de jos pot coborî unii funcţionari doar pentru a denigra oponenţii lor aplicând un discurs licenţios şi vulgar. Şi totul se începe de la administraţia centrală, adică de la putere care de cele mai multe ori dă tonul acestor declaraţii. Nu trece practic nici două zile ca preşedintele ţării să denigreze pe cineva în campania electorală, iar dacă şeful statului îşi permite, de ce să nu o facă şi alţii. Într-o altă ţară cu siguranţă un şef de stat ar fi plătit pentru jignirile aduse oponenţilor săi. Toţi cei din opoziţie au fost numiţi pe rând «criminali», «terorişti», sau «antistatalişti». Nu mai vorbim de declaraţiile cu aluzii sexuale la fel adresate unor lideri ai opoziţiei. În urma declaraţiilor liderului partidului de guvernământ,mai multe instituţii media din străinătate au criticat limbajul preşedintelui în exerciţiu. Evident dacă şeful statului îşi permite aşa ceva, nu mai vorbim de subalternii săi, care la întâlnirile cu alegătorii folosesc acelaşi vocabular cu al şefului lor. De acest lucru m-am convins recent fiind plecat într-o localitate din nordul Moldovei, când reprezentanţii partidului de guvernământ foloseau un limbaj subteran la adresa liderilor partidelor de opoziţie. Nu mai vorbesc de ameninţările făcute, în cazul în care vor câştiga «opoziţia noastră liberală». Acest lucru ne demonstrează că funcţionarii publici de cele mai multe ori au restanţe la capitolul comunicării. Şi când spun funcţionarii publici mă refer la toţi în general. Ceea ce am expus mai sus este doar un exemplu cum nu trebuie să se exprime un înalt funcţionar de stat. Un funcţionar public reprezintă statul ori unde pleacă el. Iar de felul cum comunici cu cei din jur te judecă de cele mai multe ori oamenii. De aceea felul de vorbire al funcţionarilor de stat trebuie să fie adecvat funcţiei lor. Astăzi am avut ocazia să discut cu unul din candidaţii la funcţia de deputat din partea unui partid de opoziţie. Chiar dacă a fost o discuţie privată, nu a spus nici un cuvânt urât la adresa partidului de guvernământ, deşi liderul acestuia de multe ori l-a atacat în presă. Candidatul respectiv a afirmat doar că actuala putere şi-a «arătat limitele sale». Personal am decis că voi vota un partid care indiferent de opţiunile politice ale oamenilor, să aibă drept scop binele comun al ţării. Voi vota pentru partidul care nu ponegreşte şi bârfeşte oponenţii săi, ci îi respectă aşa cum sunt. Acest lucru demonstrează atât maturitate politică, cât şi înaltă cultură a comunicării. Biblia spune: «Cuvintele rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui» (Proverbe 15:26).

Prietenii mei campioni

Chiar dacă a trecut evenimentul, totuşi prin acest articol vreau sa le aduc mari felicitări celor doi prieteni ai mei care au devenit campioni mondiali la taekwon-do saptamâna trecută în Malaezia. Este vorba de Alexei Tentiuc şi Sergiu Filat. M-am simţit foarte bine când am auzit că au cucerit înaltele distincţii, având în vedere timpul scurt de pregătire. Ambii sportivi sunt disciplii lui Vasile Filat şi împreună fac o lucrare frumoasă în Evanghelie, ducând mesajul Domnului Isus în zone periculoase. Dumnezeu i-a onorat cu această mare performanţă atât pentru clubul din care fac ei parte (Stolas Leukas) cât şi pentru Moldova. Un reportaj mai amplu puteţi vedea aici.

Vreau să va felicit încă o dată din partea clubului de fotbal «Ţintaşii»  pe care îl conduc, şi vrem să vă spunem că ne mândrim cu voi. Apoi sperăm ca şi fotbalul moldovenesc să aibă asemenea rezultate. Chiar la nivelul Moldovei în fotbal se investeşte mult mai mult, şi rezultate nu prea avem. Însă aceşti sportivi cu mijloace financiare puţine, însă cu o pregătire foarte bună, au adus glorie ţării lor. Văzând exemplu lor am văzut că, dacă te încrezi în Dumnezeu din toată inima ta, din tot cugetul tău, celelalte lucruri ţi se vor da pe de-a asupra.

 

 

Ce bine ar fi daca concurenţii electorali…

Vor spune adevărul . Prea puţini concurenţi în campania electorală spun adevărul aşa cum este. Numeni nu doreşte să admită că au greşit. Ascultam ieri dezabterile electorale dintre reprezentantul comuniştilor şi lidera PNL, Vitalia Pavlicenco, şi am rămas cu un gust amar, să aud cum reprezentantul partidului de guvernământ minte cu neruşinare la aşa zisele «reforme» din agricultura ţării noastre. Dacă vreţi să vedeţi adevăratele reforme faceţi o mică excursie prin sate şi veţi vedea în ce stare se află pământurile noastre.

Nu ar bârfi . Aceast lucru face din clasa politică de la noi să rămână corigenţi la capitolul bunul simţ. Aduceţi-vă aminte doar declaraţiile şefului statului referitor la partidele de opoziţie, sau atacurile verbale la adresa primarului general al capitalei. Şi din păcate mă opresc iarăşi la comunişti care folosesc un limbaj murdar la adresa tutror care nu gândesc ca ei. Din păcate limbajul comuniştilor l-au adopata şi alte partide. Biblia spune că «cei cu o inimă stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi»

 Ar asculta oamenii, nu doar oameni să îi asculte. Dacă oamenii ar învăţa să asculte nu doar şi să vorbească atunci ar afla cu adevărat care sunt nevoile reale ale oamenilor. Din nefericire politicienii nu prea doresc să asculte omul de rând, ci se concentrează prea mult pe ce vor spune ei oamenilor, indiferent le place să audă aceasta sau nu.

Ar aprecia concurentul. Avem în ţară multe partide. Aceasta este şi un rod al democraţiei. Însă e rău faptul că fiecare partid vede în concurentul său electoral un duşman al ţării, şi nici de cum un coleg cu care împreună ar putea face mult bine omului de rând în particular şi ţării în general. Alegerile vin şi se duc, iar ceea ce contează este să rămâi cu un un nume bun. Cu regret avem partide care vede în oponenţii săi electorali, duşmani ai statului.

Ar face ceva pentru oameni. Nu e neapărat să fii parlamentar ca să faci bine oamenilor. Să fii parlamentar nu e o profesie, ci o datorie sfântă faţă de cei ce te-au ales. Dacă scopul candidaţilor este de a-şi satisface ambiţiile persoanele,atunci degeaba mai candidează. Apostolul Pavel în scrisoarea sa adresată creştinilor din biserica din oraşul Filipi, îi îndeamnă pe aceştia ca «fiecare din voi să nu se uite la foloasele lor, ci şi la foloasele altora»(Filipeni 2:4)

Ar avea frică de Dumnezeu.  „Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura” spun Sfintele Scripturi. Tot Biblia mai spune că „frica de Domnul este şcoala înţelepciunii”. Şi nu în ultimul rând” frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele vieţii”.

Una peste alta datoria noastră este ca să mergem cu toţi la alegeri şi să facem alegerea corectă.

Încă o dată despre grija bătrânilor din Moldova

Faptul că majoritatea bătrânilor din Moldova sunt electoratul de bază al actualei guvernări nu mai este o surpriză pentru nimeni. Deşi nu înţeleg de ce unii din bătrâni se lasă atât de înşelaţi de promisiunile celor care se folosesc de ei. Şi aici nu exagerez de loc. Am rămas uimit să aflu că în comuna mea de baştină oficialii de la poştă abonează bătrânii la ziarul «Comunistul» din contul pensiei. Acest lucru mi l-a dovedit chiar bunica mea, care a fost abonată contra voinţei ei la un ziar pe care nu l-a citit niciodată. La întrebarea de ce oficialii de la poştă procedează astfel, a primit un răspuns că chipurile «aşa trebuie». Şi asta în condiţiile când pensia bunicei mele constituie doar 500 de lei. Acest lucru nu este decât un furt pe faţă şi arată încă o dată faţa adevărată a actualei guvernări. Chiar dacă se laudă că prioritate pentru ei este asigurarea unei bătrâneţe liniştite a tuturor pensionarilor, aceste lucru ne arată total contrastul. Am încercat să aflu la comanda cui oficialii de la poşta locală întreprind asemenea acţiuni, dar evident nu am primit nici un răspuns clar. Aceste acţiuni se încadrează perfect într-o întreagă listă de manipulări la care recurge partidul de guvernământ pentru a acumula cât mai multe voturi. Imi doresc foarte mult ca oamenii să se trezească la realitate şi să înţeleagă, că acum în Moldova avem parte de o campanie de denigrare şi manipulare de care istoria recentă a ţării noastre nu a mai avut parte. Tot ce se face prin intermediul presei aservită puterii centrale este o dovadă elocventă că Republica Moldova a căzut pradă intereselor şi ambiţiilor fără limită a unui grup de oameni care doresc să controleze tot ce se mişcă în teritoriu dintre Nistru şi Prut. Iar populaţia care a mai rămas aici, sunt prizonierii dezinformării totale la care suntem supuşi zilnic. Cum se explică faptul că bătrânilor li se promite majorări de pensie, iar în realitate li se fură din ceea ce, ei cu adevărat merită. Unii bătrîni afirmau că ei trăiesc nu din pensia promisă de guvernare, dar din banii pe care îi trimit copii sau nepoţii lor de peste hotare. Dar ce se întâmplă oare cu acei bătrâni care nu au pe nimeni care să aibă grijă de ei? Evident că apucă calea cerşitului, care apropo, creşte alarmant de mult printre bătrâni. Imi doresc ca în urma acestor alegeri, conducerea care va veni să aibă cu adevărat grijă de toate păturile societăţii, fără a le da cu o mână şi a le lua cu două. Fără a face promisiuni fără acoperire, sau fără a aplica principiul «dezbină şi stăpâneşte» în societate. Biblia spune clar că «cel rău nu va rămâne nepedepsit», chiar dacă acum unii aplică orice mijloc mai puţin democratic pentru a convinge populaţia că sunt cei mai buni pe parcursul a mai multor ani.

 

Al cui gând îl ai tu?

Recent m-am întors de la sesiunea de studiu biblic inductiv unde am studiat epistola aposolului Pavel către filipeni. Chiar dacă am citit de multe ori această scrisoare , adresată de Pavel creștinilor bisericii  din orașul Filipi, încă o dată am văzut că Dumnezeu ne cheamă să avem gândul lui Isus Hristos.  Ieri în Moldova  Biserica Ortodoxă i-a sărbătorit  pe sfinţii apostoli Pavel şi Petru. Cu această ocazie vreau să  scriu despre îndemnul  sfântului apostol Pavel creştinilor. Pavel i-a îndemnat pe creştini să nu se gândească la foloasele lor ci şi la foloasele altora. Dacă mereu ești însoțit de acest gând ești predispus să slujești altora cu o bucurie mare. Domnul Isus Hristos, “chiar dacă este Dumnezeu totuși nu a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu. S-a făcut asemenea oamenilor, s-a smerit , s-a făcut ascultător până la moarte și încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:7)  Iar rezultatul este pe măsură, Dumnezeul l-a înălţat foarte mult şi i-a dat Numele care este mai presus de orice nume. Contrastul Domnului Isus evident este diavolul, care a dorit să fie mai presus de orice şi astfel a fost pedepsit de Dumnezeu.  Cât de frumos ar fi dacă creştinii din ţara noastră ar avea acest gând, când din nevoile altora ar face o prioritate. Cu siguranţâ că lumea ar fi un pic mai bună. La fel este adevărat că tot mai mulţi oameni se gândesc la nevoile lor fără se le pese câtuşi de puţin de necazurile altora. Poate învăţăm să avem acest gând, şi cu siguranţă vom avea doar de câştigat.  Vreau să te întreb care este gândul care te însoţeşte pe tine?  Te gândeşti şi la alţii când aceştia sunt în nevoi, s-au te concentrezi doar la tine . Fie ca să învăţăm să trăim cât mai practic Sfintele  Scripturi, şi cu siguranţă vom avea o satisfacţie din tot ceea ce facem.

Oare nu mai sunt comuniştii de ieri?

Pe portalul www.moldovacrestina.net am găsitun articol relevant în care autorul relatează cu lux de amănunte despre o lege care atentează la libertatea religioasă a fiecărui cetăţean din Republica Moldova. Prin tot ceea ce fac comuniştii încalcă flagrant orice libertate a a omului. Pe de o parte atentează la libertaţile fundamentale ale omului , însă pe de altă parte se laudă în presă că doresc să “apere patria”. În opinia lor, cine nu agreează ideile murdare comuniste, sunt duşmanii ţării. Aşa am fost numit şi eu de o rudă de a mea, doar din considerentul că, am condamnat mereu acţiunile săvârşite de partidul de guvernământ de-a lungul existenţei.  Prin faptele lor, ei au arătat încă o dată, lumii întregi că nu s-au schimbat, şi nici nu o vor face niciodată. Pentru ei democraţia este o ecuaţie  cu multe necunoscute.  Sper din inimă ca oamenii să înţeleagă că acei care au stat aproape un deceniu la guvernare nu au făcut decât să îi mintă cu neruşinare, şi au semănat doar frică şi teroare. Vă îndemn să citiţi acest articol şi vă veţi convinge cât de “religioşi ” (vorba unui preot) au ajuns comuniştii.