Nevoia unei şcoli a trăncănelii sau cum banul educă societatea

Martie 22, 2012 at 7:56 am Lasă un comentariu

În anii de şcoală fostul preşedinte al Statelor Unite, Abraham Lincoln, a învăţăt în condiţii care nici pe departe nu puteau fi numite decente în comparțaie cu celelalte şcoli din ţară. Condiţii care raportate la vremurile noastre i-ar pune în gardă pe părinţi, care ar face tot posibilul ca odraslele lor să înveţe la cele mai bune instituţii de învăţământ. Dar în  şcoala unde a învăţat Lincoln condiţii nu prea erau, podeaua era făcută din scânduri, iar locul geamului era ocupat de foi de hârtie rupte din caiete. Nu exista decât un singur manual, din care profesorul citea cu glas tare. Elevii repetau în cor lecţia după el.  În clasă era aşa de mare gălăgie încât vecinii numeau această şcoală drept una de trăncăneală.

La această şcoală Lincoln şi-a făcut un obicei. Şi anume de a citi cu voce tare şi de a-şi întări memoria la tot ceea ce învăţa. Acest lucru l-a ajutat enorm de mult în anii în care a fost Preşedintele Statelor Unite ale Americii şi de a purta un respect profund pentru dascălii şcolii, care depuneau un efort extraordinar ca fiecare elev care venea la şcoala trăncănelii să fie un om realizat în viaţă.

Aceasta s-a întâmplat în secolul 18. Este normal ca acum în mileniul trei situaţia să fie mult mai bună din toate punctele de vedere, dar realitatea este groaznică. Marea majoritate a elevilor nu numai că nu poartă nici un respect faţă de profesorii lor, dar nici nu îşi mai bat capul să înveţe pentru a aduce o schimbare în ţara în care trăiesc.

Trăim vremuri când elevii nu mai au nici un respect pentru învăţătorii lor, iar singura lor dorinţă nu este de a învăţa bine, dar de a pleca cât mai repede din ţara în care s-au născut. Am ajuns să trăim astfel de vremuri, pentru că în sistemul educaţional şi cel de învăţământ i se acordă prea puţină atenţie. Astăzi, cu părere de rău, şcolile au devenit localuri pentru defilări de modă unde în pauză sunt golite pachete întregi de ţigări atît de fete cât şi de băiţi. Fără nici o excepţie.

Îmi aduc aminte când eram prin clasa a opta, urcam scările grăbit la lecţie şi am fost martor cum o profesoară o dojenea părinteşte pe o fată care era îmbrăcată indecent.Fata imediat a plecat acasă şi a revenit îmbrăcată ca pentru şcoală. Peste ani, această fată s-a căsătorit şi este la rândul ei părinte  și o bună profesoară. Acea mustrare şi-a avut rolul ei în realizarea acestei fete.

Tinerii de azi ar reacţiona diferit la o simplă mustrare din partea profesorilor. Cu siguranţă că ar porni camera video de la aparatele de fotografiat şi ar plasa pe reţele de socializare fapta dascălului, astfel ponegrindu-l în ultimul hal. Iar cei de la Ministerul Educaţiei ar aplica mustrarea pentru învăţători doar pentru că au îndrăznit să mustre un elev care după cum spune şi Biblia încă nu discerne bine stânga de dreapta.

Iar dacă se aplică metoda deducţiei, îmi este greu să îmi închipui cum va fi peste zece ani, atunci când mulţi din actuala generaţie de elevi nu şi-au pus mintea în mişcare, ca să-şi antreneze memoria pentru a deveni buni patrioţi ai ţării, ci şi-au predat viaţa lor internetului şi lucrurilor trecătoare şi lipsite de orice valoare. Care va fi rolul profesorului peste ani şi ce se va întâmpla cu tânăra generaţie dacă acum unii ( nu toţi) batjocoresc instituţiile de învăţământ şi se lasă pradă analfabetismului. Nu exagerez de loc. Cunosc mulţi tineri care foarte greu citesc, pentru că dorinţa lor este ca părinţii să mai trimită încă 100 de euro la mijlocul săptămânii, pentru a-şi cumpăra un alt telefon sau pentru a-şi cumpăra haine, ca să fie în rând cu colegii. Iar cât ţine de rostul cărţii, ea, în viziunea marii majorităţi ai tinerilor, nu mai are nici o valoare. Oricum, zic ei, din carte nu te mai hrăneşti.

Mă întreb dacă aceasta nu este un rezultatul şi al clasei politice, al unor tineri politicieni care se ţin de nimicuri în loc să slujească oamenilor. Şi să nu uităm că o societate puternică, dezvoltată şi prosperă va fi atunci când educaţia şi învăţământul va fi prioritate de stat. Nu aderarea la nişte uniuni sau adoptarea unor legi contradictorii ne va face mai puternici, ci educaţia copiilor în spiritul bunului simţ şi a dragostei faţă de aproapele său ne va face să fim o naţiune aşa cum şi-o doreşte fiecare din noi. Adică prosperă.

 

Entry filed under: Social. Tags: , , , , .

Ce îmi doresc de la noul președinte Cine este autoritate pentru guvernarea de la Chișinău? Dirk Schuebel sau poporul?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Trackback this post  |  Subscribe to the comments via RSS Feed


Calendar

Martie 2012
L M M M V S D
« Feb   Apr »
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Arhivă

Statistica Blogului

  • 186,132 hits

RSS Moldova Creştină

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Biserica Buna Vestire

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

RSS Creştinismul şi Islamul

  • A apărut o eroare, probabil feed-ul s-a stricat. Încearcă mai târziu.

%d blogeri au apreciat asta: