Posts tagged ‘moldoveni’

Cum înțeleg moldovenii Apocalipsa

Zonul că în curând va fi Apocalipsa este unul înțeles greșit. În primul rând cuvândul apocalipsa nu are înțeles de sfârșit sau nimicire, ci din limba greacă înseamnă descoperire sau revelație. Apoi  această descoperire pe care a avut-o Ioan, ucenicul Domnului Isus,  ne descrie mai multe evenimente istorice și profetice care se vor întâmpla. Trist este să vezi și să auzi cum societatea noastră și nu numai percepe aceste evenimente, fără nici un suport biblic.  Mai rău este să îi vezi pe la diferite emisiuni pe  unii psihologi sau artiști care vin cu diferite soluții pentru a putea sta tare împotriva apocalipsei. Astfel societatatea este extrem de bulversată. În loc să studieze Sfintele Scripturi pentru a avea pace și liniște în inimă, oamenii aleg să le fie gâdilite urechile cu învățăturile așa zisei civiziații Maya și să le fie tulburate inimile. Ce bine ar fi să înceapă să citească ce spune Dumnezeu despre sfârșitul lumii, și că dacă nu se vor întoarce cu fața la El, atunci cu siguranță că nu îi vor salva nici un beci sau buncher.  Salvarea vine prin Isus și nu prin vre-o soluție omenească.

Anunțuri

Decembrie 7, 2012 at 9:49 pm Lasă un comentariu

În cine să mai creadă moldovenii?

 Grea întrebare. De 20 de ani de independență se tot organizează sondaje de opinie și tot de atâția ani în urma acestor sondaje aflăm cu stupoare că moldovenii nu au încredere în Președenție, Guvern, și Parlament. Se pare că elita politică au uitat cu desăvârșire că încrederea este acel sentiment de siguranță al cetățenilor față de ei, dar din păcate nu putem să ne bucurăm de acest sentiment de nădejde în clasa politică indiferent de culoarea pe care o poartă. Noi cu toti, dragi cititori le-am încredințat o misiune tuturor oficialilor cărora le-am delegat o putere ca să ne reprezinte interesele noastre, dar nu ca să ne simțim umiliți de deciziile dânșilor. Moldovenii nu mai cred în nimeni și din considerentul că o dată ce credința lor fie în AIE sau în altcineva nu a fost justificată așa cum ni s-a promis o dată, este greu să le o mai câștigi.

Deși nu pot nega că sunem un popor foarte naiv și credul. Suntem gata să îi credem pe acei din Parlament, Guvern sau Președenție, o dată ce ne promit și ne oferă o listă întreagă de avantaje în cazul în care ne vom da încrederea noastră numai lor. Dar realitatea ne demonstrează a câta oară, că le vine și lor greu să se țină de cuvânt. Doar pot intui care ar fi motivele pentru care atât de ușor se lasă de promisuni și urcă în alte corăbii, dar îmi pare foarte rău să constatăm că natura păcătoasă a omului indiferent este sau nu la putere face ca el foarte ușor să nu se mai țină de cuvânt. Și atunci este lesne de înțeles că omul simplu nu va mai avea încredere în cei de la guvernare. Mă mai intreb și eu cum pot să am încredere în politicienii țării noastre dacă atât de ușor își schimbă opinia, dacă una spun și cu totul alta fac. Nu este aceasta oare un lucru de condamnat? Poate ne vom învăța să îi taxăm la aelgeri pe acei care ne-au înșelat încrederea și care s-au folosit de votul meu. Este timpul ca să avem și noi o cultură a votului, când nu vom mai delega în parlament politicieni care afirmă că “Isus a fost primul comunist” sau “nu vom vota legi are atentează la moralitatea publică” sau care pur și simplu înșeală opinia publică prin promisiuni mincinoase, și nu are decât scop creșterea proprii popularități în ochii oamenilor indiferent de faptele pe care le face.

Dacă tot tindem să intrăm în spectrul valoric al țărilor din Europa, atunci probabil ar trebuie să cunoască și cei ce fac politică, că o dată ce ți-ai pierdut credibilitatea în fața oamenilor faci tot posibilul ca să te reabilitezi. Pentru că a fi domn e întâmplare însă a fi om e un lucru mare.

Și totuși în cine are încredere moldoveanul nostru. Cum nu ar părea straniu, în pofida atacurilor la care este supusă această instituție, biserica se bucură de încrederea a 81 la sută dintre moldovenii intervievați într-un studiu recent. Dar și aici am multe semne de întrebare. Dar aceasta o vom lăsa pentru o altă dată. Acum ași dori să întreb guvernarea dacă într-o țară în care 81 la sută spun că au încredere în biserică, cum e posibil ca opinia bisericii indiferent de confesiune să nu mai conteze când este vorba de o lege care mai mult ca niciodată nu a dispersat relația dintre guvernare și popor? Și dacă se tot numesc creștini cei de la putere, cum se leagă homosexualitatea cu ceea ce spun ei că cred? Mă tem că nici de data aceasta nu vom primi răspunsuri pentru că concepțiile acestui veac orbesc cu desăvârșire lege a moralității. Și acest lucru s-a răsfrânt negativ și asupra conducerii țării noastre și nu numai. Am ajuns încă o dată la concluzia că nu trebuie să te încrezi în om, pentru că și Sfânta Scriptură spune că “blestemat să fie omul care se încrede în om , care se sprijină pe muritor și își abate inima de la Domnul”.

Mai 16, 2012 at 10:30 am Lasă un comentariu

Migrația părinților-suferința copiilor

De când a apărut în vocabularul moldovenilor, migrația a constituit tema a mii de dezbateri și polemici. Mai în toate cazurile însa, lumea obișnuiește să discute despre aspectele economice ale acestui fenomen. Pentru opinia publică, migranții sunt oamenii care au reușit să scape de sărăcie, să-și asigure copiii cu studii și apartamente, să-și construiască case bogate și să se ridice cu o treapta de-asupra celorlați. În toate aceste discuții însă, se uită deseori despre un aspect mai puțin popular al migrației – efectele psihologice ale separării. Mai ales ca de cealalta parte a baricadei sunt copiii. 

Mi-a dat și mie Dumnezeu posibilitatea de a lucra printre copii în calitatea mea de antrenor sportiv, și din cei 60 de micuți care fac sport în cadrul clubului de fotbal, 90 la sută din părinți sunt plecați peste hotare în găsirea unui lucru mai bine plătit. Presupun că această situație ste una comună întregii țări, când cel puțin un părinte este plecat peste hotarele țării, iar copii sunt lăsați să fie educați, crescuți și hărăniți de buneii, rude sau în cel mai rău caz chiar de vecini. O asemenea situație nu încape la îndoială că va crea mari probleme societății noastre în cel mai apropiat timp, pentru că nimeni și nimic nu poate înlocui eduația părinților cu cea a altor factori educativi. De cele mai multe ori, vorbesc din ceea ce am văzut, copii rămași fără părinți cresc rebeli adevărați, cresc tineri care nu mai au frică de nimic și preocuparea lor majoră este să mai aibă un telefon de ultimă generație, sau un ceva bani de buzunar în fiecare zi, lucruri pe care altă dată le visam ca și copii, pentru că știam că fiecare obiect, își are vremea lui. Dar lucru cel mai tragic este că această generație de copii abandonați de părinții lor cresc oameni fără nici un fel de frică de cei mai mari decât ei și fără frică de Dumnezeu, și doar din simplu motiv că marea majoritatea a părinților au plecat peste hotare semănând astfel suferință în inimile copiilor, chiar dacă aceștia din urmă o realizeaza mult, mult prea târziu. Cunosc cazuri specifice când copii lăsați de părinții lor la vârsta când încă nu pot discerne bine răul, au ales să comită omoruri, violuri și furturi. Acești copii chiar dacă aparent au totul în realitate nu au nimic.

Aceeași realitate ne spune că acești copii sunt expuși mai multor riscuri de ordin psihologic. Pana acum, vorbindu-se despre migrație, se lua în considerare doar aspectul material. Acum însă, tot mai des, traumele psihologice ale copiilor sunt atestate de catre profesori, psihologi și medici. Nu o dată am avut cazuri când părinții veneau de peste hotare la înmormântarea odraslelor lor, sau în cel mai fericit caz când părinții reveniți acasă pentru o saptamână, își găsesc copiii în situații deplorabile și dau fuga cu ei la psiholog, sperând că acesta le va rezolva problema într-o zi. Îmi pare atât de rău să o spun dar generația care vine, este una lipsită total de emoții, pentru ca așa cresc acești copii, fără emoții, iar frustrarea și agresivitatea în raport cu alții devine o practică obișnuită din viața unui astfel de copil.

Este lăudabil faptul că Ministrul Muncii și Protecției Sociale și a Familiei, Valentina Buliga a lansat un apel către părinții care lucrează peste hotare să nu își mai abandoneze copii. Evident guvernarea nu poate stopa migrația, dar poate elabora la modul cel mai serios și conștient campanii de informare în rândul cetățenilor despre efectul nociv al abandonării copiilor. Apoi să nu uităm că Sfintele Scripturi ne avertizează clar că iubirea de bani este începutul tuturor relelor. Ei vedeți, că se pare că tocmai această dragoste de bani face ca cei mai mulți din țara noastră se străpung cu o mulțime de chinuri în goana după un leu în plus. Chiar mă gândesc ce îi trebuie tatălui lui Cristi să plece peste hotarele țării, daca mama este plecată într-o altă țară și acasă are de crescut doi copii? Au atâtea soluții de a păstra și familia întreaga și copii să crească lângă ei. Oare ce fel de familie va fi aceasta? Oare fără mult râvnita mașină, telefon și compiuter nu se vor putea descurca copii? Bine spune un proverb, că atunci când familiile sunt în armonie în țară este prosperitate. Numai că tocmai cheia succesului acestei țări, familiei, nimeni nu îi acordă nici o prioritate. Poate guvernarea să se trezească și să lase pentru un an toate certurile la o parte, și să se concentreze la acest aspect, de a elabora politici de promovarea a familiei și a efectului migrației. Poate atunci vom realiza că putem avea armonie la noi acasă. Cu toata familia.

Februarie 2, 2012 at 12:16 am Lasă un comentariu


Calendar

Noiembrie 2017
L M M M V S D
« Mai    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

Arhivă

Statistica Blogului

  • 196,180 hits

RSS Moldova Creştină

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Biserica Buna Vestire

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.

RSS Creştinismul şi Islamul

  • A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.